Părintele misionar Pierluigi Maccalli eliberat în luna misiunilor şi a Rozariului

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

14 octombrie 2020 – Vatican News. Referindu-se la eliberarea confratelui răpit, preotul Mauro Armanino a spus: "Aveam certitudinea că mai devreme sau mai târziu ar fi fost eliberat; acea certitudine pe care o au doar cei săraci, care ştiu prea bine că vieţile noastre sunt în mâinile lui Dumnezeu". După eliberare, părintele Pierluigi le-a telefonat confraţilor din Niger, spunând. "Acum voi ieşi din tăcere pentru a intra din nou în ţinutul Cuvântului", referindu-se desigur la predicarea Evangheliei. De asemenea, în scurta conversaţie telefonică durată circa două minute şi jumătate, părintele Pierluigi Maccalli a citat de patru ori comunitatea din Bowanga, unde activa ca misionar, ceea ce sugerează preocuparea pentru persoanele de care s-a îngrijit în calitate de misionar.
 
În Niger, situaţia continuă să fie complicată, din cauza grupărilor armate de matrice jihadistă, active în ţări vecine, care controlează şi ample teritorii din Niger. În interviu, părintele Mauro Armanino a explicat că nu poate ieşi din capitala ţării, Niamey, decât cu escortă armată însă, chiar şi escortaţi, misionarii sunt ţinte ale grupărilor teroriste. În prezent, în zona în care activa misionarul răpit nu mai sunt preoţi; au rămas doar catiheţi şi animatori care se confruntă cu numeroase dificultăţi pentru a păstra vie credinţa persoanelor din comunităţile creştine.  

Evidenţiind că părintele Maccalli a fost eliberat în luna octombrie, luna misiunilor, dedicată de pietatea creştină rugăciunii mariane a Rozariului, părintele Armanino a spus în interviul pentru Vatican News, referindu-se la confratele misionar răpit: "Părintele Pierluigi nu a fost niciodată atât de misionar ca în cei doi ani în care a fost prizonier. Adesea identificăm misiunea cu "a face lucruri", dar misiunea înseamnă în primul rând să-L lăsăm pe Dumnezeu să lucreze în viaţa noastră. Faptul că a fost privat de libertatea sa, incapabil să meargă liber şi să vorbească, mărturiseşte că Dumnezeu care l-a trimis "a vorbit" prin el.  

Să ne amintim că misiunea nu se face prin opere măreţe, ci lăsându-l pe Dumnezeu să acţioneze prin viaţa noastră de credinţă. De aceea, prizonieratul de doi ani al părintelui Pierluigi a fost opera cea mai rodnică din viaţa sa de misionar".