Card. Zenari: Ajutați Siria, o catastrofă umanitară uitată de lume

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș

Vatican News – 21 iunie 2022. Deși este nunțiu apostolic la Damasc de 13 ani, cardinalul Mario Zenari încă nu se poate obișnui cu scenariul de diviziuni și sărăcie care a desfigurat chipul Siriei. „După doisprezece ani de război, situația nu este bună, de fapt, în unele privințe, s-a înrăutățit. De 2-3 ani, Siria a fost uitată, în contextul pandemiei de Covid, al crizei din Liban și acum din Ucraina... A dispărut de pe radarul mediatic”.

Cardinalul Zenari se află la Roma pentru a participa la plenara Roaco (Reuniunea Opere de Ajutor pentru Biserici Orientale) în cadrul căreia se definește ca fiind un “veteran”.

Sâmbătă, 18 iunie, în cursul dumineții, s-a întâlnit cu papa Francisc, despre care spune că l-a găsit în formă. „I-am adus salutul credincioșilor și al episcopilor, dar și suferința, marea suferință a populației” – a mai spus nunțiul apostolic la Damasc.

Întrebat despre cum este, în prezent, situația în Siria, cardinalul Zenari a spus: „Siria rămâne una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Este suficient să spunem că, pe lângă nenumăratele pierderi de vieți omenești pe care acest conflict le-a provocat, există un număr de aproximativ 14 milioane de persoane aflate departe de locuințele lor, de satele și orașele lor. Dintre acestea, aproximativ 7 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării, trăind deseori sub copaci sau în corturi chiar și pe timp de vreme rea. Anul acesta a fost o iarnă deosebit de aspră, în special în nord-vest, iar multe corturi au cedat sub greutatea zăpezii. În plus, există milioane de refugiați în țările învecinate. Așadar, o catastrofă umanitară uriașă. Imensă...”.

Referitor la semnalele de speranță legate de o posibilă îmbunătățire a situației, nunțiul apostolic la Damasc a spus: „Nu, deocamdată nu există nicio lumină la capătul tunelului. Nu se întrevede nicio reconstrucție, nu se întrevede nicio relansare economică. Odată cu războiul din Ucraina, chestiunea sancțiunilor internaționale a devenit și mai problematică. Mai presus de toate, există sancțiunile Uniunii Europene și cele americane, care sunt foarte dure și îi pedepsesc pe cei care vor să meargă în Siria pentru a reconstrui, pentru a reporni economia. Războiul din Ucraina, din acest punct de vedere, a înrăutățit cu siguranță situația din Siria. Prin urmare, oamenii, mulți oameni, și-au pierdut speranța. Mai ales tinerii care încearcă să emigreze și ne cer ajutorul pentru a pleca. Acest lucru reprezintă, de asemenea, o dificultate deosebită pentru Bisericile locale, care au văzut plecând mai mult de jumătate dintre creștini, în unele cazuri chiar două treimi. Este, de asemenea, în detrimentul societății siriene în sine, deoarece, așa cum am spus întotdeauna, creștinii, cu spiritul lor deschis, universal, întreprinzător, cu angajamentul lor față de educație și sănătate, sunt cu adevărat un sprijin pentru întreaga țară. După două mii de ani de istorie, ei sunt pe cale de dispariție. Absența sau plecarea forțată a acestora este o rană pentru toată lumea.”

Întrebat despre situația sărăciei cu care se confruntă populația, situație denunțată de cardinalul Zenari și în trecut, în interviuri acordate postului nostru de Radio,  nunțiul apostolic la Damasc a spus: „Situația s-a înrăutățit și se înrăutățește, după cum o demonstrează anumite scene din Damasc și din alte orașe, unde se văd interminabile cozi în fața brutăriilor care vând la prețuri reglementate de stat. Astfel de cozi nu au fost văzute nici măcar în timpul războiului. Înseamnă că oamenii nu au bani pentru a cumpăra mâncare și se duc la aceste brutării unde cumpără pâine cu o sută de lire siriene în loc de o mie... Este cu adevărat impresionant. Apoi, nu există benzină, fiind o luptă uriașă pentru a o găsi, în ciuda faptului că Siria are câteva puțuri de petrol care acopereau o bună parte din nevoile naționale. Și, din nou, nu există motorină: oamenii nu aveau combustibil nici pentru a-și aprinde sobele în timpul iernii, care, așa cum am spus, a fost foarte grea.  Să ne gândim la cei care au suferit din cauza frigului, în special la bătrâni, la copii. Există o lipsă de produse pentru necesitățile primare, precum electricitatea. În cea mai mare parte a Siriei, există doar două ore pe zi. Nu este gaz pentru gătit...

În timpul Postului Mare, trei parohii din Italia mi-au oferit ajutor și m-am gândit la cantinele care distribuie mese calde familiilor. Eram foarte bucuros; strânsesem între 10 și 20 de mii de euro și mă gândeam la mărirea numărului beneficiarilor și la acordarea serviciului de patru ori pe săptămână, în loc de trei ori. Însă, responsabilii cantinelor mi-au spus că au fost nevoiți să reducă serviciul de la trei zile la două, din cauza lipsei gazului. Există bani, ca în cazul de față, dar nu bunurile de bază, necesare supraviețuirii. De aceea spun că nu există nicio cale de ieșire” (...)

„Chiar sâmbătă dimineață (n.n. 18 iunie) vorbeam despre aceasta cu Sfântul Părinte, care m-a încurajat foarte mult și mi-a amintit că în urmă cu șase ani a făcut un „cadou” Siriei cu un nunțiu pe care l-a creat cardinal. Situația este cu siguranță dificilă, există probleme politice, diplomatice, umanitare, dar simt o mare responsabilitate. Ar fi trebuit să fiu emerit încă de acum un an, dar tocmai datorită acestui „dar” făcut Siriei de către papa Francisc  merg mai departe. Cel puțin atâta timp cât Dumnezeu vrea și îmi dă sănătate” – a mai spus cardinalul Zenari, nunțiu apostolic la Damasc.