Pentru a cinsti cu adevărat Trupul lui Cristos
ANDREA TORNIELLI
Vatican News – 26 iulie 2024. În discursul de deschidere al Congresului Euharistic al Statelor Unite, de la Indianapolis, în seara zilei de 17 iulie, nunțiul apostolic, Christophe Pierre, s-a întrebat în ce constă "renașterea euharistică". Și, de asemenea, care este testul de turnesol pentru a ști dacă "cineva trăiește o trezire euharistică". Adevărata trezire euharistică, a explicat cardinalul, deși este "întotdeauna însoțită de devoțiune sacramentală", așadar de adorație, procesiuni, cateheză, "trebuie să se extindă dincolo de practicile devoționale". Adevărata trezire euharistică, a explicat cardinalul Pierre, înseamnă a-l vedea pe Cristos în ceilalți, nu numai în propria familie, prieteni și comunitate, ci și în cei pe care îi considerăm îndepărtați, pentru că sunt de altă etnie sau statut social, sau în cei care ne contestă modul de gândire sau care au opinii diferite de ale noastre. Aceste cuvinte sunt deosebit de semnificative în raport cu polarizarea care caracterizează societatea americană și de a cărei influență Biserica din această mare țară nu este scutită.
Reflecțiile Nunțiului Pierre ne aduc aminte de o omilie a marelui părinte al Bisericii, Sfântul Ioan Gură de Aur, care a spus: "Vreți să cinstiți trupul lui Cristos? Nu permiteți ca el să fie obiect de dispreț în membrii săi, adică în cei săraci, lipsiți de haine pentru a se acoperi. Nu-l cinstiți aici, în biserică, cu veșminte de mătase, în timp ce afară îl neglijați când suferă de frig și goliciune.... Ce avantaj poate avea Cristos dacă masa de jertfă este umplută cu vase de aur, în timp ce El moare apoi de foame în persoana celor săraci?" Ioan Gură de Aur a adăugat: "Gândiți asemenea lui Cristos, când se afla pe drumuri și pelerin, având nevoie de un acoperiș. Refuzați să-l primiți în pelerin dar, în schimb, împodobiți pavimentul, zidurile, coloanele și pereții clădirii sacre.... În timp ce împodobești spațiul pentru închinare, nu-ți închide inima față de fratele tău suferind. Acesta este cel mai prețios templu viu dintre toate".
Un alt mare episcop, don Tonino Bello, observa: "Din păcate, opulența ostentativă a orașelor noastre ne face să întrezărim cu ușurință trupul lui Cristos în Euharistia din altarele noastre. Dar ne împiedică să vedem trupul lui Cristos în tabernacolele incomode ale mizeriei, ale nevoii, ale suferinței, ale singurătății. Acesta este motivul pentru care Euharistiile noastre sunt excentrice... ."
Gândindu-ne la situația din Statele Unite, este de sperat ca renașterea euharistică să ducă la o mai mare concentrare asupra trupului lui Cristos în "tabernacolele incomode" ale mizeriei și marginalizării. Și, de asemenea, este de sperat ca această renaștere să promoveze o atenție reînnoită în favoarea vieții și a demnității umane, a vieții fragile și lipsite de apărare, cum ar fi cea a vieții pe cale să se nască, a celor fără adăpost, a migranților. O atenție reînnoită în favoarea vieții celor care sunt zilnic amenințați de violență și de răspândirea necontrolată a armelor vândute cu o ușurință impresionantă: un flagel care afectează în mod special această mare țară, pentru combaterea căruia creștinii nu vor face niciodată suficient, adică urmașii celui care, în Ghetsemani, a oprit impulsul defensiv al lui Petru, ordonându-i să își pună sabia înapoi în teacă, vindecând apoi urechea servitorului Marelui Preot, rănit de apostol.
