Spre Jubileu cu sfinții, însoțitori ai speranței
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 26 iulie 2024. Publicată de Libreria Editurii Vaticane, cartea numără 176 de pagini, și a apărut în librăriile din Italia în data de 1 iulie. Volumul – prezentat în paginile cotidianului "Avvenire", al Conferinței Episcopale din Italia, în data de 29 iunie a.c. – se dorește a fi asemenea unui tovarăș de drum în parcursul spre Anul Sfânt, pentru a trăi în mod rodnic acest timp de pregătire pentru Jubileul din 2025, dedicat temei "Pelerini ai speranței".
Iosefina Bakhita, familia poloneză Ulma, Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea sunt doar câțiva dintre sfinții incluși în cartea prefectului Departamentului pentru Cauzele Sfinților.
Cardinalul Semeraro îi prezintă ca fiind "frații și surorile mai mari", "care au parcurs același drum ca și noi", care "au cunoscut aceleași greutăți ca și noi și acum trăiesc veșnic în îmbrățișarea lui Dumnezeu". O "însoțire" pe care o invocăm în rugăciune și în celebrarea euharistică și care ne este "dăruită", un dar prețios care ne ajută să descoperim cum "viața creștină nu este un ideal de neatins".
Titlul și conținutul volumului se inspiră din cateheza "Sfinții, mărturisitori și însoțitori ai speranței", ținută de papa Francisc la 21 iunie 2017, în contextul audienței generale. Cu acea ocazie, pontiful a spus: «Creștinii, în lupta împotriva răului, nu disperă. Creștinismul cultivă o incurabilă încredere: nu crede că forțele negative și distrugătoare pot învinge. Ura, moartea și războiul nu au ultimul cuvânt în istoria omului. În orice moment al vieții, Dumnezeu ne ține de mână, după cum suntem sprijiniți și de prezența discretă a tuturor credincioșilor care ne-au precedat cu semnul credinței.»
Cardinalul Semeraro a evidențiat posibilitatea de a recunoaște în figurile propuse "stilul speranței creștine", de la care putem luat "exemple și încurajări". Ei – explică cardinalul – sunt "creștini care au trăit, în cea mai mare parte, în timpul nostru". Dintre aceștia, șapte sunt bărbați și femei deja canonizați; alții au fost deja declarați "fericiți"; în vreme ce doi sunt încă "venerabili", despre ei declarându-se oficial exercitarea eroică a virtuților.
De asemenea, în introducerea volumului se remarcă prezența exemplului luminos dat de o întreagă familie de martiri – Iosif și Victoria Ulma, cu cei șapte copii ai lor. Papa Francisc i-a amintit atunci când s-a adresat participanților la o conferință promovată de Departamentul pentru Cauzele Sfinților. Cu acea ocazie, nu numai că a repetat că și epoca noastră are numeroși martiri, dar și-a extins privirea la dimensiunea ecumenică a martiriului.
"Capacitatea de a suferi de dragul adevărului este o măsură a umanității". Astfel scria Benedict al XVI-lea în enciclica "Spe salvi", citată în volum de cardinalul Semeraro: "Această capacitate de a suferi depinde însă de tipul și măsura speranței pe care o purtăm în noi și pe care ne bazăm. Sfinții au fost capabili să parcurgă marea cale a existenței pământești în modul în care Cristos a parcurs-o înaintea noastră, pentru că au fost plini de marea speranță'. Această speranță a luat trup, nume, voce și istorie de viață în fiecare dintre ei, într-un mod original și fascinant.
