Slujitorul lui Dumnezeu Alcide Amedeo Francesco De Gasperi (1881-1954)

BISERICĂ

Din trecut, o lumină pentru viitor: Alcide De Gasperi, mai aproape de cinstea altarelor

S-a încheiat recent la Roma ancheta diecezană cu privire la ”viața, virtuțile eroice, faima de sfințenie și semnele” Slujitorului lui Dumnezeu Alcide De Gasperi (1881-1954), credincios laic și om politic italian. Sesiunea de încheiere a fazei diecezane a cauzei de beatificare și canonizare s-a desfășurat pe 28 februarie a.c. la Vicariatul Romei.

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
3 martie 2025 – Vatican News. Slujitorul lui Dumnezeu Alcide De Gasperi (1881-1954) este mai aproape de cinstea altarelor după ce Dieceza Romei a încheiat pe 28 februarie a.c. ancheta diecezană referitoare la ”viața, virtuțile eroice, faima de sfințenie și semnele” cunoscutului om politic italian, unul din cei trei Părinți fondatori ai Europei unite, alături de francezul Robert Schuman și de germanul Konrad Adenauer. Ceremonia solemnă de încheiere a fazei diecezane a cauzei de beatificare a fost prezidată de cardinalul Baldassare Reina, vicarul Sanctității Sale pentru Dieceza Romei.

Ancheta diecezană a început inițial la Tribunalul bisericesc al Arhidiecezei de Trento, în regiunea natală a lui Alcide Amedeo Francesco De Gasperi, care s-a născut și a fost botezat la Pieve Tesino. Succesiv, Departamentul pentru cauzele sfinților, după ce a obținut asentimentul arhiepiscopului de Trento și al cardinalului vicar, a aprobat transferul competenței către Dieceza Romei. Postulatorul cauzei de beatificare și canonizare a lui De Gasperi este Paolo Vilotta, care a depus toată documentația, realizată în dublu exemplar și ordonată în cutii sigilate, la Departamentul pentru cauzele sfinților.

”Un far de lumină pentru generațiile viitoare”

Slujitorul lui Dumnezeu Alcide De Gasperi rămâne ”un model actual, capabil să ofere învățăminte pentru persoanele angajate în activitatea politică și socială”, mai ales într-un moment istoric în care se simte necesitatea unor lideri ”credibili și coerenți”: a spus la ceremonia din 28 februarie a.c. cardinalul vicar Baldassare Reina despre credinciosul laic italian, tatăl a patru copii, unul din fondatorii partidului ”Democrazia Cristiana”, dar și unul din Părinții fondatori ai Europei unite. Adevărata lui moștenire, a subliniat prelatul, ”continuă să fie un far de lumină pentru viitoarele generații” și dovedește că ”integritatea, abnegația și simțul datoriei pot lăsa un semn de neșters în istoria unei țări”.

Dreptatea socială, busolă a activității politice

Doctor în filologie al Universității din Viena, De Gasperi a militat încă din primele activități de natură politică pentru recunoașterea participării politice a catolicilor și pentru o viziune a statului bazată pe pluralism și dreptate socială. Instaurarea fascismului și desființarea Partidului Popular l-au transformat într-o țintă a regimului, fiind arestat în 1927 și condamnat la patru ani de închisoare. Grațiat și eliberat în iulie 1928, a fost angajat la Biblioteca Apostolică a Vaticanului. După căderea lui Mussolini, a devenit unul din principalii protagoniști ai fondării partidului ”Democrazia Cristiana”, care avea să administreze Italia decenii la rând. El însuși a fost la conducerea guvernului italian de opt ori.

Valoarea slujirii publice și a răspunderii

Exemplul lui De Gasperi, a reluat cardinalul Reina, îndeamnă la a redescoperi în timpurile noastre ”valoarea slujirii publice, a competenței și a responsabilității. Gândirea și activitatea sa politică nu aparțin doar istoriei, dar constituie o resursă pentru viitor, un punct de referință pentru oricine dorește să se angajeze pentru binele comun cu seriozitate și dăruire”. ”Caritatea creștină nu era pentru el un principiu abstract, ci o virtute concretă, de întruchipat în viața politică”. Moștenirea politică a Slujitorului lui Dumnezeu ”nu se epuizează în reconstrucția post-belică, ci se extinde la consolidarea instituțiilor democratice și la construcția Europei unite”, domenii în care el rămâne și astăzi un exemplu pentru ”capacitatea de mediere, pragmatism și simț profund al statului”. Viziunea sa despre Europa, fondată pe ”cooperarea dintre popoare”, oglindea o abordare ”incluzivă și clarvăzătoare”, în contrast cu dezbinările naționaliste din deceniile precedente. Considerând frontiera drept ”punte între culturi diverse”, nu ca ”barieră de despărțire”, De Gasperi întemeia ”metoda” sa pe ”dialogul constructiv” și pe ”căutarea de soluții împărtășite”, cu toate că în epoca sa erau dominante polarizarea și populismul.

Profundă credință și rectitudine morală

Pe lângă faptul de a fi fost un mare om de stat, el a fost întotdeauna ”un om cu o profundă credință în Dumnezeu și cu rectitudine morală”. În pofida numeroaselor greutăți și încercări care i-au marcat viața, a mai spus cardinalul Reina, De Gasperi a înfruntat orice obstacol cu ”spirit de slujire” și cu ”o viziune creștină a binelui comun”, fără a-și pierde niciodată ”încrederea în Providența lui Dumnezeu, nici determinarea în căutarea dreptății”. Făuritor al unei activități politice ”profetice, sacerdotale și regale” în misiunea de a construi un viitor mai bun pentru societate, moartea lui a fost însoțită de vaste manifestări populare de doliu, ceea ce dovedește, în opinia cardinalului, că el a fost perceput ”nu doar ca un om de stat, dar și ca o călăuză morală semnificativă pentru națiune”.