Papa Francisc la "Sf. Marta": În familii să domnească iubirea, respectul şi libertatea
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş
15 mai 2020 – Vatican News. În omilia celebrării euharistice din capela Casei Sfânta Marta, din Vatican, papa Francisc a comentat prima lectură din liturgia zilei, luată din cartea Faptele Apostolilor, capitolul 15, versetele 22-31, în care se relatează:
«În zilele acelea, apostolii şi prezbiterii, împreună cu toată comunitatea, au hotărât să aleagă câţiva oameni dintre ei şi să-i trimită la Antiohia împreună cu Paul şi Barnaba, pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Sila, bărbaţi de frunte printre fraţi. Au trimis prin ei această scrisoare: "Apostolii şi prezbiterii, fraţii voştri, către fraţii din Antiohia, Siria şi Cilicia, care provin dintre păgâni: Salutare! Deoarece am auzit că unii dintre noi, care au plecat fără să le fi poruncit noi, v-au tulburat sufletele prin cuvintele lor, am hotărât în unanimitate să alegem câţiva oameni şi să-i trimitem la voi împreună cu iubiţii noştri Barnaba şi Paul, oameni care şi-au închinat viaţa pentru numele Domnului nostru Isus Cristos. Totodată, vi i-am trimis pe Iuda şi pe Sila ca şi ei să vă vestească acestea prin cuvânt. Căci Duhul Sfânt şi noi am hotărât să nu vă mai impunem nicio povară în afară de acestea care sunt necesare: să vă feriţi de carnea jertfită idolilor, de sânge, de animale sufocate şi de desfrânare; dacă vă veţi feri de acestea, bine veţi face. Cu bine!" Aşadar, după ce şi-au luat rămas bun, au coborât la Antiohia şi, adunând mulţimea, le-au dat scrisoarea. Când au citit-o, s-au bucurat de această încurajare. »
Noii discipoli din Antiohia se bucură de primirea scrisorii, de încurajări şi de clarificări. Epistola dusă lor de Paul şi Barnaba – împreună cu Iuda şi Sila – îi ajută să înţeleagă că nu sunt obligaţi la circumcizie, în conformitate cu Legea mozaică, după cum afirmau unii farisei deveniţi creştini care au mers în Antiohia fără a fi trimişi de apostoli, prezbiteri şi de întreaga comunitate.
În Biserica din primele timpuri – a explicat pontiful – au existat momente de pace, momente de persecuţie dar şi momente de tulburări. Creştinii despre care relatează prima lectură din liturgia zilei – Fap 14, 22-31 – proveneau din păgânism şi erau fericiţi să trăiască credinţa în Isus, însă erau contrariaţi de discursurile unor discipoli iudaizanţi care le-au spus că, pentru a deveni creştini, trebuia să devină mai întâi evrei, susţinând această teză cu argumente pastorale, teologice şi morale. Erau rigizi. Isus îi certase deja pe aceşti învăţători ai Legii. Erau persoane ideologice care au redus dogma la o ideologie, dorind o religie a prescripţiilor, negându-i Duhului Sfânt libertatea. Aceşti învăţători ai Legii manipulau conştiinţele credincioşilor, insuflându-le spiritul rigidităţii care nu este bun, deoarece pune sub semnul întrebării gratuitatea răscumpărării.
De-a lungul istoriei, această problemă s-a repetat în Biserică – a continuat pontiful, atrăgând atenţia asupra faptului că acolo unde există rigiditate nu există Duhul lui Dumnezeu, gratuitatea răscumpărării fiind un dar, neputând fi achiziţionată.
Aflând conţinutul scrisorii adusă lor de Paul şi Barnaba, împreună cu ceilalţi mesageri, noii discipoli din Antiohia se bucură, pentru că Duhul lui Dumnezeu este aducător de bucurie, în vreme ce rigiditatea generează tristeţe – a evidenţiat pontiful, insistând asupra libertăţii ce caracterizează relaţia cu Dumnezeu, ce este o relaţie liberă, o relaţie de prietenie.
La finalul omiliei, papa Francisc ne-a îndemnat să-i cerem Domnului, în rugăciune, harul de a şti să deosebim roadele gratuităţii, date de Evanghelie, de roadele rigidităţii, care înlătură libertatea.
