Criza ecologică, indiciul unei grave crize etice: papa Francisc, unui grup de experți în ecologie
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
3 septembrie 2020 – Vatican News. Sfântul Părinte a primit joi, 3 septembrie 2020, un grup de experți în ecologie din Franța, colaboratori ai Conferinței Episcopale Franceze cu privire la aplicarea enciclicei «Laudato Si». ”Făcând parte dintr-o unică familie umană”, a spus papa în discursul adresat delegației franceze, ”suntem chemați să trăim într-o casă comună, dar constatăm, împreună, degradarea ei îngrijorătoare”. În același timp, ”criza sanitară prin care trece în prezent omenirea ne amintește fragilitatea noastră. Înțelegem cât de mult suntem legați unii de alții și, dacă maltratăm lumea din care facem parte, aceasta nu poate să nu aibă consecințe grave, atât pe planul mediului înconjurător, cât și pe plan social și uman”.
Pontiful a remarcat că o anumită conștientizare cu privire la urgența situației se observă un pic pretutindeni, iar chestiunea ecologiei impregnează tot mai mult felul de a gândi la toate nivelurile societății, începând să influențeze chiar deciziile politice și economice. Cu toate acestea, ”multe rămân de făcut”. La rândul ei, Biserica Catolică – a afirmat papa Francisc – ”intenționează să participe pe deplin la efortul de tutelare a casei comune. Ea nu are soluții gata făcute de propus și nu ignoră dificultățile chestiunilor tehnice, economice și politice care sunt în joc, nici eforturile pe care acest demers îl comportă. Dar vrea să acționeze concret acolo unde este posibil și, mai presus de toate, vrea să formeze conștiințele în așa fel încât să favorizeze o profundă și durabilă convertire ecologică, singura care poate răspunde la provocările importante cu care ne confruntăm”.
Sfântul Părinte a evidențiat, mai departe, modul în care convingerile de credință oferă creștinilor marile motivații pentru ocrotirea naturii, precum și pentru ocrotirea fraților și surorilor mai vulnerabili. ”Sunt sigur – a afirmat - că știința și credința, care propune abordări diferite ale realității, pot dezvolta un dialog intens și fecund” (cf. Laudato Si, 62). Sfânta Scriptură, de altfel, învață că ”lumea nu s-a născut din haos sau din întâmplare, ci dintr-o decizie a lui Dumnezeu, care, din iubire, a chemat-o și continuă să o cheme la existență”. Creștinul nu poate să nu respecte lucrarea pe care Dumnezeu Tatăl i-a încredințat-o ca o grădină pe care să o cultive, să o ocrotească și să o facă să crească după potențialul său”. ”Iar dacă omul are dreptul să se folosească de natură pentru propriile scopuri, nu poate în niciun fel să se considere proprietarul sau despotul ei, ci doar un administrator care va trebui să dea cont de administrația sa”.
”Aceeași indiferență, același egoism, aceeași lăcomie, același orgoliu și aceeași pretenție de a fi stăpânul și despotul lumii conduc ființele umane, pe de o parte, să distrugă și să jefuiască resursele naturale, iar pe de alta, să exploateze mizeria, să abuzeze de munca femeilor și a copiilor, să răstoarne legile celulei familiale, să nu mai respecte dreptul la viața umană de la concepere până la sfârșitul ei natural”, a întărit papa Francisc.
”Dacă criza ecologică este o ieșire la suprafață sau o manifestare exterioară a crizei etice, culturale și spirituale a modernității”, a spus mai departe papa, ”nu putem să ne închipuim că putem vindeca relația noastră cu natura și cu mediul fără a vindeca toate relațiile umane fundamentale” (cf. Laudato Si, 119). De aceea, ”nu va exista o nouă relație cu natura fără o ființă umană nouă și numai vindecând inima omului putem spera să vindecăm lumea de dezordinile ei din domeniul social și al mediului”.
”În timp ce condițiile planetei pot apărea catastrofice și anumite situații pot apărea chiar ireversibile, noi, creștinii, nu ne pierdem speranța, pentru că avem privirea îndreptată spre Isus Cristos. El este Dumnezeu, Creatorul în persoană, care a venit să viziteze creația sa și să locuiască în mijlocul nostru (cf. Laudato Si, 96-100), ca să ne vindece, să ne facă să regăsim armonia pe care am pierdut-o, armonia cu frații și armonia cu natura”, a încheiat papa Francisc, invocând la finalul discursului binecuvântarea lui Dumnezeu.
