Papa în Irak. Libertatea de conștiință și de religie să fie recunoscută și respectată

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

6 martie 2021 – Vatican News. «Dragi fraţi şi surori, acest loc binecuvântat ne duce înapoi la origini, la izvoarele lucrării lui Dumnezeu, la naşterea religiilor noastre. Aici, unde a trăit părintele nostru Abraham, simţim că ne întoarcem acasă. Aici el a auzit chemarea lui Dumnezeu, de aici a pornit într-o călătorie care avea să schimbe istoria. Noi suntem rodul acelei chemări şi al acelei călătorii. Dumnezeu i-a cerut lui Abraham să-şi înalţe privirea spre cer şi să-i numere stelele (cf. Gen 15, 5). În acele stele a văzut promisiunea descendenţilor săi, ne-a văzut pe noi. Şi astăzi noi –  evreii, creştinii şi musulmanii – împreună cu fraţii şi surorile noastre de alte religii, îl onorăm pe părintele Abraham făcând ca el: privim cerul şi umblăm pe pământ.» Cu aceste cuvinte şi-a început pontiful cel de-al treilea discurs oficial, rostit în cadrul întâlnirii interreligioase desfăşurată în Câmpia Ur, sâmbătă, 6 martie, în cea de-a doua zi a călătoriei apostolice în Irak,.  
«Ne uităm la cer. Contemplând acelaşi cer după milenii, apar aceleaşi stele. Ele luminează cele mai întunecate nopţi pentru că strălucesc împreună. Raiul ne dă astfel un mesaj de unitate: Cel Preaînalt de deasupra noastră ne îndeamnă să nu ne despărţim niciodată de fratele care este lângă noi» – a continuat  pontiful, subliniind importanţa păzirii fraternităţii. «Ne ridicăm ochii spre Rai pentru a ne ridica din josnicia deşertăciunii; Îi slujim lui Dumnezeu, pentru a ieşi din sclavia propriului "eu"» –  a mai spus Sfântul Părinte, explicând că adevărata religiozitate constă în venerarea lui Dumnezeu şi în iubirea aproapelui.
«În lumea de astăzi» – a spus – «care îl uită adesea pe Cel Preaînalt sau oferă o imagine distorsionată despre Dumnezeu, credincioşii sunt chemaţi să dea mărturie despre bunătatea sa, indicând paternitatea lui Dumnezeu prin fraternitatea lor.»

«Din acest loc, izvor al credinţei, din ţara părintelui nostru Abraham, afirmăm că Dumnezeu este milostiv şi că jignirea cea mai pângăritoare este aceea de a profana numele său, urându-l pe fratele nostru» – a spus pontiful, subliniind că ostilitatea, extremismul şi violenţa nu apar dintr-un suflet cu credinţă, acestea constituind trădări ale religiei.  «Iar noi, credincioşii, nu putem tăcea atunci când terorismul abuzează de religie» – a mai spus Sfântul Părinte, amintind că depinde de noi să clarificăm neînţelegerile şi să nu permitem ca lumina Raiului să fie acoperită de norii urii!»
Referindu-se la suferinţele cauzate de război, violenţe şi terorism, pontiful a spus: «Peste această ţară s-au adunat norii întunecaţi ai terorismului, războiului şi violenţei. Toate comunităţile etnice şi religioase au suferit. Aş dori să menţionez în special faptul că yazidiţii, care au plâns moartea multor bărbaţi, au asistat la răpirea a mii de femei, tinere şi copii şi la vânzarea lor ca sclavi…».

«Astăzi» – a continuat Sfântul Părinte – «ne rugăm pentru cei care au suferit un astfel de chin, pentru cei care încă sunt dispăruţi şi răpiţi, pentru ca ei să se întoarcă în curând în casele lor. Şi ne rugăm pentru ca libertatea conştiinţei şi libertatea religioasă să fie respectate şi recunoscute peste tot: sunt drepturi fundamentale, deoarece îl fac pe om liber să contemple Cerul pentru care a fost creat.»
Amintind că pacea este calea pe care Cerul o indică pentru viaţa noastră, papa Francisc a atras atenţia asupra necesităţii solidarităţii, a acceptării reciproce a împărţirii cu ceilalţi, a justiţiei, a echităţii. «Nu va exista pace fără ca popoarele să-şi întindă mâna unele altora» – a continuat, atrăgând atenţia şi asupra alianţelor împotriva cuiva, deoarece acest tip de alianţe – a unora împotriva altora – nu fac decât să sporească diviziunile.

Papa Francisc a îndemnat la rugăciune pentru întreg Orientul Mijlociu, îndeosebi pentru Siria, ţară într-atât de chinuită, şi a amintit că «pacea nu are nevoie de învingători sau învinşi, ci de fraţi şi surori care, în ciuda neînţelegerilor şi a rănilor din trecut, trec de la conflict la unitate».