PAPA

Papa Francisc, în Malta: În noaptea războiului să nu stingem visul păcii

„Strămoșii voștri l-au găzduit pe apostolul Paul în drumul său spre Roma, tratându-l pe el și pe tovarășii săi de călătorie „cu o deosebită omenie” (cf. Fap 28,2); acum, venind de la Roma, experimentez și eu primirea călduroasă a maltezilor, o comoară a țării care a fost transmisă din generație în generație”: a spus papa Francisc în primul său discurs în Malta, la întâlnirea cu autoritățile și membrii Corpului Diplomatic, sâmbătă, 2 aprilie 2022.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 2 aprilie 2022. Papa Francisc a ajuns sâmbătă, 2 aprilie a.c., în Malta pentru o călătorie apostolică de două zile. Primul discurs al vizitei, în Sala Mare a Consiliului din La Valletta, a fost adresat autorităților țării, membrilor Corpului diplomatic și reprezentanților societății civile, reuniți în Palatul Marelui Maestru. Pontiful a ajuns în Malta la ora locală 9.50, iar după ceremonia de bun venit, a făcut o vizită de curtoazie președintelui țării, George William Vella, și a avut o întrevedere cu premierul maltez Robert Abela. Genericul călătoriei apostolice în Malta este preluat din cartea Faptele Apostolilor (28,2) în care autorul sacru descrie ospitalitatea maltezilor: ”Ne-au primit cu o iubire pentru oameni neobișnuită”.

„Datorită poziției sale geografice, Malta poate fi definită ca fiind inima Mediteranei”, a spus pontiful, explicând că această caracterizare se datorează și împletirii evenimentelor istorice, a întâlnirii popoarelor, care „au făcut din aceste insule, timp de milenii, un centru de vitalitate și cultură, de spiritualitate și frumusețe, o răscruce de drumuri care a fost capabilă să primească și să armonizeze influențe din multe părți”. „Această diversitate de influențe” – a continuat – „aduce în minte varietatea de vânturi care caracterizează țara”. Și, spunând că nu este o coincidență faptul că, în reprezentările cartografice antice ale Mediteranei, Roza vânturilor era adesea localizată în apropierea insulei Malta, papa Francisc a preluat și prezentat această imagine.

Malta, „Roza vânturilor”

„Aș dori”, a spus papa, ”să împrumut imaginea Rozei vânturilor, care poziționează curenții de aer în funcție de cele patru puncte cardinale, pentru a sublinia patru influențe esențiale pentru viața socială și politică a acestei țări. Vântul suflă cu precădere dinspre nord-vest asupra insulelor malteze. Nordul amintește de Europa, în special de casa Uniunii Europene, construită astfel încât o mare familie să poată trăi acolo, unită pentru conservarea păcii. Unitatea și pacea sunt darurile pe care poporul maltez le cere lui Dumnezeu de fiecare dată când cântă imnul național. De fapt, rugăciunea scrisă de Dun Karm Psaila spune: „Dăruiește, Dumnezeule Atotputernic, înțelepciune și milă celor care guvernează, sănătate celor care muncesc și asigură unitatea și pacea poporului maltez”. Pacea urmează unității și decurge din ea. Acest lucru reamintește importanța de a lucra împreună, de a pune coeziunea înaintea divizării, de a consolida rădăcinile și valorile comune care au forjat unicitatea societății malteze.

Dar pentru a asigura o bună conviețuire socială, nu este suficientă consolidarea sentimentului de apartenență, ci trebuie consolidate bazele unei vieți comune, fondate pe lege și legalitate. Onestitatea, justiția, simțul datoriei și transparența sunt piloni esențiali ai unei societăți civilizate. Angajamentul de a elimina ilegalitatea și corupția ar trebui, prin urmare, să fie la fel de puternic ca vântul care suflă dinspre nord și mătură țărmurile țării. Fie ca legalitatea și transparența să fie mereu cultivate, pentru că ele fac posibilă eradicarea infracțiunilor și a delictelor, care au în comun faptul că nu se înfăptuiesc la lumina zilei.

Casa europeană, care s-a angajat să promoveze valorile justiției și echității sociale, se află, de asemenea, în prima linie în ceea ce privește salvgardarea casei mai mari, cea a creației. Mediul în care trăim este un dar de la Dumnezeu, așa cum se spune și în imnul național, cerându-i-se lui Dumnezeu să privească frumusețea acestui pământ, o mamă împodobită cu cea mai mare lumină. Într-adevăr, în Malta, unde strălucirea peisajului atenuează dificultățile, creația apare ca un dar care, în mijlocul încercărilor istoriei și ale vieții, ne amintește de frumusețea de a locui pe pământ. Prin urmare, trebuie apărat împotriva lăcomiei vorace, a lăcomiei de bani și a speculațiilor imobiliare, care nu doar compromite peisajul, ci și viitorul. Pe de altă parte, protecția mediului și justiția socială pregătesc viitorul și sunt modalități excelente de a-i face pe tineri să fie interesați de o politică bună și de a-i îndepărta de tentațiile dezinteresului și ale dezangajării.

Tinerii și memoria dintre generații

Vântul dinspre nord se amestecă, adesea, cu cel dinspre vest. Această țară europeană, în special tineretul său, împărtășește stilul de viață și modul de gândire occidental. Acest lucru aduce cu sine mari beneficii – mă gândesc la valorile libertății și ale democrației – dar și riscuri de care trebuie să ne ferim, pentru ca dorința de progres să nu ducă la desprinderea de rădăcini. Malta este un minunat „laborator de dezvoltare organică”, unde progresul nu înseamnă tăierea rădăcinilor cu trecutul în numele unei false prosperități dictate de profit, de nevoile induse de consumism și de dreptul de a avea orice drept. Pentru o dezvoltare sănătoasă, este important să păstrăm memoria și să țesem respectuos armonia între generații, fără a ne lăsa absorbiți de omologări artificiale și colonizări ideologice, care deseori au loc, de exemplu, în domeniul vieții, referitor la începutul vieții. Există colonizări ideologice care merg împotriva dreptului la viață din momentul conceperii.

Baza unei creșteri sănătoase este persoana umană, respectul pentru viață și demnitatea fiecărui bărbat și femeie. Cunosc angajamentul maltezilor de a îmbrățișa și proteja viața. Deja în Faptele Apostolilor vă deosebeați prin salvarea a numeroase persoane. Vă încurajez să continuați să apărați viața de la început și până la sfârșitul ei natural, dar și să o feriți în orice moment de abandon și neglijență. Mă gândesc, în special, la demnitatea lucrătorilor, a persoanelor în vârstă și a celor bolnavi. Și a tinerilor, care riscă să renunțe la imensul bine pe care îl reprezintă, alergând după miraje care lasă atât de mult gol în interior. Aceasta este cauza consumismului exasperat, a închiderii față de nevoile altora și a flagelului drogurilor, care sufocă libertatea prin crearea dependenței. Să protejăm frumusețea vieții!”

Malta, un „refugiu sigur”

Continuând reflecția despre Roza vânturilor, pontiful a îndemnat la o privire spre sud, de unde vin mulți frați și surori în căutare de speranță. „Aș dori să mulțumesc autorităților și oamenilor pentru că i-au primit în numele Evangheliei, al umanității și al simțului ospitalității malteze” – a spus Sfântul Părinte, amintind că, conform etimologiei feniciene, Malta înseamnă „refugiu sigur”. „Cu toate acestea” – a continuat – „în fața afluxului în creștere din ultimii ani, temerile și nesiguranța au generat descurajare și frustrare. Pentru a aborda problema complexă a migrației, este necesar să o situăm într-o perspectivă mai largă de timp și spațiu. În timp: fenomenul migrator nu este o circumstanță de moment, ci marchează epoca noastră. Acesta aduce cu sine datoriile unor nedreptăți din trecut, ale multor exploatări, ale schimbărilor climatice, ale conflictelor nefericite pentru care plătim consecințele. Din sudul sărac și populat, mase de oameni se îndreaptă spre nordul mai bogat: este un fapt care nu poate fi respins cu închideri anacronice, deoarece nu va exista prosperitate și integrare în izolare”.

Mediterana, un teatru al solidarității

Pontiful s-a referit, de asemenea, la problema spațiului, la extinderea urgenței migratorii, dând exemplul refugiaților din chinuita Ucraina, care necesită răspunsuri ample și comune. „Nu este posibil ca unele țări să se ocupe de întreaga problemă în indiferența altora! Iar țările civilizate nu pot aproba acorduri obscure cu infractori care înrobesc persoane pentru propriul lor beneficiu. Mediterana are nevoie de coresponsabilitate europeană, astfel încât să poată deveni din nou un teatru al solidarității și nu avanpostul unui tragic naufragiu al civilizației. Așa-zisa mare nostrum nu poate deveni cimitirul cel mai mare al Europei” – a mai spus papa Francisc, în primul discurs rostit în Malta, în prezența autorităților, a membrilor Corpului diplomatic și a reprezentanților autorităților civile.

Referindu-se la naufragii, pontiful a amintit naufragiul Sfântului Paul, care a ajuns pe țărmurile Maltei pe neașteptate, în timpul ultimei sale traversări a Mediteranei, fiind salvat. „Umanitatea este pe primul loc și primează în toate” – a evidențiat pontiful, spunând că acest principiu reprezintă lecția Maltei, „a cărei istorie a beneficiat de sosirea disperată a apostolului naufragiat”. „În numele Evangheliei pe care el a trăit-o și a predicat-o, să ne lărgim inimile și să redescoperim frumusețea slujirii celor în nevoie” – a îndemnat pontiful.

În noaptea războiului să nu stingem visul păcii

„În cele din urmă, există vântul dinspre est, care suflă adesea în zori” – a mai spus papa Francisc, amintind că Homer l-a numit „Euro” (Odiseea V,379,423). „Însă” – a adăugat – „chiar din estul Europei, din estul unde răsare prima dată lumina, a venit întunericul războiului”. „Credeam” – a mai spus – „că invaziile din alte țări, luptele de stradă brutale și amenințările atomice erau amintiri întunecate ale unui trecut îndepărtat. Dar vântul înghețat al războiului, care aduce doar moarte, distrugere și ură, a măturat viețile multora și zilele tuturor. Și în timp ce, din nou, câțiva oameni puternici, din păcate blocați în pretențiile anacronice ale intereselor naționaliste, provoacă și alimentează conflictul, oamenii obișnuiți simt nevoia de a construi un viitor care fie va fi împreună, fie nu va fi. Acum, în noaptea războiului care s-a abătut asupra omenirii, să nu lăsăm ca visul păcii să se stingă”. ”Astăzi e atât de greu să gândim cu logica păcii: ne-am obișnuit să gândim cu logica războiului”, a subliniat Sfântul Părinte.

„Malta, care strălucește de lumină în inima Mediteranei, ne poate inspira, pentru că există o nevoie urgentă de a readuce frumusețea pe fața omului, desfigurată de război”, a mai spus pontiful în cadrul primului discurs rostit în Malta sâmbătă, 2 aprilie, în prima zi a celei de-a 36-a călătorii apostolice.

În cursul după-amiezii, papa merge în Insula Gozo pentru un pelerinaj la sanctuarul marian național ”Ta' Pinu”, unde are loc o Întâlnire de Rugăciune. Duminică, pontiful prezidează Sfânta Liturghie și rugăciunea ”Îngerul Domnului”, iar înainte de a se întoarce la Roma, are o întâlnire cu migranții la Centrul de Primire ”Ioan al XXIII-lea”.