Papa Francisc: Dezbinarea creștinilor și cruzimea războiului interpelează conștiința creștină

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
6 mai 2022 – Vatican News. Vineri, 6 mai 2022, Sfântul Părinte a primit în audiență participanții la sesiunea plenară a Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, însoțiți de președintele acestuia, cardinalul Kurt Koch. Este prima adunare plenară a Consiliului care se desfășoară în prezența fizică de la începutul pandemiei. Cu ”impactul ei tragic asupra vieții sociale”, pandemia condiționat, pe de o parte, activitățile ecumenice, iar pe de alta, a oferit o ocazie de ”întărire și reînnoire” a relațiilor dintre creștini”.

”Un prim rezultat ecumenic semnificativ”, a remarcat papa în discurs, ”a fost reînnoita conștiință de a aparține cu toții unicei familii creștine”. În mod paradoxal, pandemia care ne-a constrâns să menținem distanțele unii de alții, ne-a făcut să înțelegem, în același timp, cât de aproape și cât de responsabili suntem unii de alții”. Dar orizontul omenirii este umbrit în acest timp de alte îngrijorări:
Papa Francisc: ”Chiar mai înainte de a se termina starea de urgență sanitară, lumea întreagă a ajuns să înfrunte o nouă și tragică provocare, războiul actual din Ucraina. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial nu au lipsit niciodată războaie regionale – atât de multe! Ruanda, de exemplu, acum 30 de ani, pentru a menționa unul, dar să ne gândim la Myanmar... dar fiind îndepărtate, noi nu le vedem, în timp ce acesta este aproape și ne face să reacționăm - astfel încât eu am vorbit deseori de un al Treilea Război Mondiale pe bucăți, răspândit un pic peste tot. Cu toate acestea, acest război, crud și fără sens ca orice război, are o dimensiune mai mare și amenință lumea întreagă, și nu poate să nu interpeleze conștiința fiecărui creștin și a fiecărei Biserici. Trebuie să ne întrebăm: ce au făcut și ce pot să facă Bisericile pentru a contribui la «dezvoltarea unei comunități mondiale, capabile să realizeze fraternitatea pornind de la popoare și națiuni care să trăiască prietenia socială» (enc. Fratelli tutti, 154)? Este o întrebare la care trebuie să ne gândim împreună”

În secolul trecut, a reluat papa Francisc, ”conștiința că scandalul dezbinării creștinilor ar avea o pondere istorică în a genera răul care a otrăvit lumea cu morți și injustiții a pus în mișcare comunitățile de credincioși, sub călăuzirea Spiritului Sfânt, să dorească unitatea pentru care Domnul s-a rugat și și-a dat viața”.
Papa Francisc: ”Astăzi, în fața barbariei războiului, această aspirație către unitate trebuie să fie din nou alimentată. A ignora dezbinările dintre creștini, din obișnuință sau din resemnare, înseamnă a tolera acea poluare a inimilor care fertilizează terenul pentru conflicte. Vestirea Evangheliei păcii, acea Evanghelie care dezarmează inimile mai înaintea armatelor, va fi mai credibilă numai dacă este vestită de creștini reconciliați, finalmente, în Isus, Principele păcii; de creștini animați de mesajul său de iubire și fraternitate universală, care depășește granițele propriei comunități și ale propriei națiuni. Revenim la ceea ce am spus: astăzi, ori mergem împreună ori stăm pe loc. Nu putem merge singuri. Dar nu pentru că e modern, nu, ci pentru că Spiritul Sfânt a trezit acest simț al ecumenismului și al fraternității”.

Din această perspectivă, a subliniat Sfântul Părinte, reflecțiile participanților la plenara acestui Consiliu pontifical dedicate marcării într-un mod ecumenic a 1700 de ani de la primul Conciliu din Niceea – care cade în 2025 – reprezintă o contribuție prețioasă. În ciuda dificultăților istorice, ”primul Conciliu ecumenic a fost un eveniment de reconciliere pentru Biserică, ce și-a reafirmat, de o manieră sinodală, unitatea în jurul mărturisirii propriei credințe”.
Papa Francisc: ”Stilul și deciziile Conciliului din Niceea trebuie să lumineze actualul parcurs ecumenic și să ducă la maturizare noi pași concreți către țelul deplinei restabiliri a unității creștinilor. Dat fiind că a 1700-a aniversare a primului Conciliu din Niceea coincide cu anul jubiliar, îmi exprim urarea ca marcarea apropiatului jubileu să aibă o relevantă dimensiune ecumenică”.

În fine, remarcând că primul Conciliu ecumenic ”a fost un act sinodal și a manifestat chiar la nivelul Bisericii universale sinodalitatea ca formă de viață și de organizare a comunității creștine”, papa Francisc a ținut să sublinieze importanța ca, în actualul parcurs sinodal, Biserica catolică să asculte, de asemenea, ”vocile fraților și surorilor din celelalte confesiuni cu privire la chestiunile care interpelează credința și diaconia în lumea de astăzi”. ”Dacă vrem cu adevărat să ascultăm vocea Spiritului”, a încheiat pontiful, ”nu putem să nu auzim ceea ce El a spus și continuă să spună tuturor celor care s-au renăscut «din apă și din Duhul» (In 3,5)”.
Papa Francisc: ”A merge înainte, a merge împreună. E adevărat că munca teologică este foarte importantă și trebuie să reflectăm, dar nu putem să așteptăm să facem drumul unității până când teologii se pun de acord. Odată, un mare teolog ortodox îmi spunea că el știe când teologii vor fi de acord. Când? A doua zi după judecata de pe urmă, mi-a spus. Dar între timp? A merge ca frații, împreună în rugăciune, în faptele de caritate, în căutarea adevărului. Ca frații. Această fraternitate este pentru noi toți”.