Papa la Asti. Documente despre viața creștină a bunicii Rosa, găsite la Torino
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 17 noiembrie 2022. Documentul a ieșit la iveală cu ocazia filmărilor pentru documentarul „Radici” (Rădăcini) despre originile piemonteze ale papei Francisc, realizat de canalele de televiziune italiene „Telepace” și „Rete 7”, înainte de vizita pontifului la Asti, în Italia, la circa 55 de kilometri sud-est de Torino, pe 19 și 20 noiembrie.
Motivul prezenței pontifului la Asti este întâlnirea cu membrii familiei sale, într-o vizită privată., dar și întâlnirea publică cu familia de credincioși din localitate. Duminică, 20 noiembrie, în solemnitatea „Cristos, Regele Universului”, papa Francisc va prezida Sfânta Liturghie, cu începere de la ora 11.00, în catedrala din Asti, pentru a se întâlni cu comunitatea diecezană din care rudele sale au plecat pentru a emigra în Argentina.
În așteptarea Sfântului Părinte, regiunea italiană Piemonte este plină de fervoare. Mulți locuitori din Asti își amintesc cu mândrie de originile actualului pontif. În acel ținut s-a născut Rosa Margherita Vassallo, faimoasa bunică a papei Francisc, care a vorbit adesea despre importanța acestei figuri pentru formarea sa umană și creștină.
„Suntem cu adevărat foarte fericiți”, spune părintele Jose Adonis, parohul bisericii „San Carlo Borromeo”, din centrul orașului Torino, în arhivele căreia a fost găsit documentul care atestă primirea, de către Rosa Vasallo, a Primei Sfinte Împărtășanii și a Mirului, la 17 mai 1894.
Tot la Torino, în biserica „Santa Teresa”, vizitată de papa Francisc în 2015, Rosa Vassallo s-a căsătorit cu Giovanni Bergoglio. În aceiași biserică a fost botezat fiul lor Mario Bergoglio, tatăl papei Francisc (Jorge Mario Bergoglio).
În omilia din cadrul Vigiliei solemnității „Coborârea Duhului Sfânt”, din 18 mai 2013, papa Francisc a evocat figura bunicii Rosa, spunând: „Am avut harul de a crește într-o familie în care credința a fost trăită într-un mod simplu și concret, dar mai ales bunica mea, mama tatălui meu, a fost cea care mi-a marcat drumul credinței. A fost o femeie care ne-a explicat, ne-a vorbit despre Isus, ne-a învățat catehismul. Îmi amintesc mereu că în Vinerea Mare ne ducea, seara, la procesiunea lumânărilor, iar la finalul acestei procesiuni era adusă statuia care-l înfățișa pe „Cristos coborât de pe cruce”, iar bunica ne punea – pe noi, copiii – să îngenunchem și ne spunea:
„Vedeți, a murit, dar mâine va învia!”. Prima proclamație creștină am primit-o chiar de la această femeie, de la bunica mea! Este frumos, acest lucru! Primul anunț al învierii lui Cristos primit acasă, în familie! Și asta mă face să mă gândesc la dragostea atâtor mame și bunici în transmiterea credinței. Ei sunt cei care transmit credința (...).”
