Papa Francisc: Sfântul Scaun ajută la aducerea acasă a copiilor ucraineni duși în Rusia

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
30 aprilie 2023 – Vatican News. Angajarea Sfântului Scaun pentru a înlesni întoarcerea în patrie a copiilor ucraineni duși în Rusia în timpul actualului război, eforturile privind edificarea păcii, contactele cu Kremlinul și dialogul ecumenic, dar și o referință la evoluția sănătății sale după ce a fost spitalizat înainte de Duminica Floriilor, precum și restituirea către Grecia a unor resturi din Partenon, au fost principalele subiecte abordate de papa Francisc la solicitarea jurnaliștilor în timpul scurtei călătorii cu avionul de la Budapesta la Roma în seara de 30 aprilie 2023. Sfântul Părinte a încheiat astfel o călătorie apostolică de trei zile în Ungaria (28-30 aprilie 2023), desfășurată sub genericul ”Cristos este viitorul nostru”.

Călătoria în Ungaria

Jurnalistul Antal Hubai, de la RTL Klub, l-a întrebat care a fost experiența sa personală a întâlnirilor din Ungaria”. ”Eu”, a răspuns papa Francisc, ”am trăit prima experiență de întâlnire în anii ’60, când studiam în Chile: mulți iezuiți maghiari au fost alungați din țara lor. Apoi, am rămas prieten bun cu surorile maghiare ale Mariei Ward, care aveau o școală la douăzeci de km de Buenos Aires. Eu o vizitam de două ori pe lună și eram, într-un fel, un capelan extraordinar. Apoi, aveam relații cu o asociație de credincioși laici maghiari care lucrau la Buenos Aires. Nu înțelegeam limba, dar două cuvinte le-am înțeles bine: gulaș și tokai... A fost o experiență frumoasă, dar m-a impresionat mult suferința pe care o simțeau pentru faptul de a fi refugiați și de a nu se putea întoarce acasă. Surorile Mariei Ward [actuala ”Congregatio Jesu”, prezentă și în România – n.r.] care au rămas acolo, stăteau ascunse în apartamente, pentru ca regimul să nu le alunge. Apoi am aflat mai îndeaproape despre toate demersurile făcute pentru a-l convinge pe bunul cardinal Mindzenty să ajungă la Roma. Am cunoscut, de asemenea, entuziasmul scurt din 1956 și, apoi, dezamăgirea care a urmat”. Cât privește opinia sa după aceste două călătorii scurte în Ungaria, din 2021 și din 2023, papa a răspuns că ”nu s-a schimbat, ci s-a îmbogățit, în sensul că maghiarii pe care i-am cunoscut au o mare cultură, chiar și cei care nu erau dintr-o categorie socială înaltă, chiar și oamenii simpli aveau o cultură de bază foarte elevată. Vorbeau în mod normal germana sau engleză, pentru că maghiara nu se vorbește în afara Ungariei - numai în paradis se vorbește pentru că se spune că e nevoie de o veșnicie pentru a învăța limba maghiară. Acest lucru nu s-a schimbat, dimpotrivă: am văzut stilul pe care-l cunoșteam”.

Procesul de pace în Ucraina

Jurnalista Eliana Ruggiero, de la agenția AGI, a făcut o întrebare privind îndemnurile papei de a deschide ușile egoismului în fața oamenilor săraci și a migranților, precum și despre ”accelerarea” unui proces de pace în Ucraina, ținând cont de întâlnirea sa cu mitropolitul Hilarion, sau chiar despre posibilitatea unei întâlniri a papei cu Putin. ”Cred că pacea”, a răspuns papa, ”se face întotdeauna deschizând canale. Pacea nu se poate face niciodată prin închidere. Îi invit pe toți să deschidă raporturi, canale de prietenie. Acest lucru nu e ușor. Același discurs pe care l-am făcut în general, l-am făcut cu Orban și, într-un fel, peste tot. Despre migrații: cred că este o problemă pe care Europa trebuie să o înfrunte. Cinci sunt țările care suferă mai mult - Cipru, Grecia, Malta, Italia și Spania – pentru că sunt țări mediteraneene și aici ajunge cea mai mare parte. Dacă Europa nu ia asupra sa acest fapt, o distribuire echitabilă a migranților, problema va fi numai a acestor țări. Cred că Europa trebuie să facă în așa fel încât să se simtă că este o Uniune Europeană și în fața acestui lucru. Mai este o problemă legată de migrație: indicele natalității. Sunt țări, precum Italia și Spania, în care nu se mai fac copii. Nu de mult, anul trecut, am vorbit la o întâlnire a familiilor despre acest lucru și am văzut că și guvernul, ca și alte guverne, vorbesc de acest lucru. Vârsta medie din Italia e de 46 de ani, pentru Spania e chiar mai mare, iar unele sate mici sunt pustii. Un program migratoriu, dar susținut bine, după modelul unor țări care l-au avut cu migrația – mă gândesc, de exemplu, la Suedia în timpul dictaturilor latinoamericane – poate ajuta aceste țări, care au un procentaj scăzut de nașteri”. Cât despre întâlnirea cu mitropolitul ortodox rus Hilarion la Budapesta, papa a răspuns: ”Hilarion este o persoană pe care eu o respect mult și față de care am avut întotdeauna o relație bună. El a avut politețea de a veni să mă viziteze. Apoi, a fost la Sfânta Liturghie și l-am văzut aici, la aeroport. Hilarion este o persoană inteligentă cu care se poate vorbi. Este necesar să întreținem aceste relații pentru că, dacă vorbim de ecumenism – asta îmi place, asta nu-mi place – trebuie să întindem mâna față de toți, chiar să strângem mâna lor. Cu patriarhul Kirill am vorbit o singură dată după ce a început războiul, vreo 40 de minute via Zoom, apoi, prin Anthony, care este în locul lui Hilarion acum, care vine să mă viziteze. El este un episcop care a fost paroh la Roma și cunoaște bine anturajul și tot prin el sunt în legătură cu Kirill. A rămas suspendată întâlnirea pe care noi trebuia să o avem la Ierusalim în iulie sau iunie, anul trecut, dar din cauza războiului a fost suspendată: aceasta va trebui făcută. Apoi, cu rușii, am o relație bună cu ambasadorul care acum își termină mandatul, e ambasador la Vatican de șapte ani. E un mare om, un om comme il faut. E o persoană serioasă, cultă, foarte echilibrată. Raportul cu rușii este în principal prin acest ambasador”. Jurnalista a revenit, la invitația papei dacă mai era ceva de adăugat, pentru a întreba dacă Hilarion și Orban ar putea accelera procesul de pace în Ucraina și, eventual, dacă ei ar putea fi ”intermediari” pentru o posibilă întâlnire a papei cu Putin. ”Vă închipuiți, desigur”, a răspuns papa, ”că la această întâlnire nu am vorbit de Scufița Roșie, nu? Am vorbit despre toate aceste lucruri. Se vorbește de acestea pentru că pe toți îi interesează calea păcii. Eu sunt disponibil, sunt dispus să fac tot ceea ce trebuie făcut. În același timp, este în curs de desfășurare o misiune, dar încă nu este publică. Vom vedea cum, dar când va fi publică, o voi spune”.

Evoluția stării de sănătate

O jurnalistă de la Radio Renascenca, Aura Maria Vistas Miguel, a menționat că următoare călătorie apostolică va avea loc la Lisabona pentru Ziua mondială a tineretului și l-a întrebat dacă simte că are energia necesară pentru această călătorie și dacă ar fi grăitor un eveniment cu un tânăr ucrainean și unul rus ”ca semn pentru noile generații”. Cât privește starea sănătății după recenta sa spitalizare, papa a răspuns: ”Ceea ce am avut a fost o stare de rău puternică la finalul audienței de miercuri [29 martie a.c. – n.r.]. Nu m-am simțit în stare să iau prânzul, m-am culcat un pic, nu mi-am pierdut cunoștința, dar da, era o febră foarte mare și la ora trei după-amiază medicul m-a dus imediat la spital. Am avut o pneumonie acută, puternică, în partea inferioară a plămânului. Slavă Domnului, pot să povestesc acest lucru! Era foarte puternică, dar organismul, corpul a răspuns bine. Slavă Domnului! Asta am avut. Despre Lisabona: cu o zi înainte de plecare [la Budapesta – n.r.] am vorbit cu mons. Americo [Americo Aguiar, episcop auxiliar de Lisabona și președinte al fundației ZMT 2023 – n.r.], care a venit pentru a-mi arăta cum stau lucrurile acolo. Eu voi merge, voi merge. Sper să reușesc. Vedeți și voi că nu este la fel ca acum doi ani. Folosesc cârja. Acum e mai bine. Pentru moment, călătoria nu a fost anulată. După aceea urmează călătoria la Marsilia, apoi este călătoria în Mongolia, apoi mai este una, nu-mi amintesc unde. Programul mă pune în mișcare”. Iar despre un gest comun cu tineri din Ucraina și din Rusia, papa a subliniat că ”Americo are ceva în gând, pregătește ceva, mi-a vorbit despre asta și o pregătește bine”.

Restituirea unor piese din Partenon către Grecia

Jurnalista Nicole Winfield, de la Associated Press, a adus în atenție ”gestul ecumenic” prin care papa a decis donarea către Grecia a trei piese din Partenon, care până acum se aflau la Muzeele Vaticanului. Este de așteptat, a întrebat jurnalista, un gest asemănător cu piese din colecțiile Vaticanului cu obiectele care au aparținut populațiilor și grupurilor indigene din Canada ca ”parte a procesului de reparare pentru daunele suferite în perioada colonială”? ”Acest fapt”, a răspuns papa, ”privește porunca a șaptea: dacă ai furat, trebuie să dai înapoi. Dar este o poveste lungă. Uneori, războaiele și colonizările ajung la decizia de a lua lucrurile bune ale celuilalt. Cu Partenonul, a fost un gest corect, trebuia făcut, trebuia să dăm ceva. Dacă mâine vin egiptenii să ceară obeliscul, ce vom face? În orice caz, e nevoie de discernământ. Apoi, restituirea obiectelor indigene este în curs de realizare față de Canada, cel puțin ajunsesem la un acord să o realizăm. Acum voi întreba cum merge acest lucru. Experiența pe care am avut-o cu populațiile native din Canada a fost foarte rodnică. Și în Statele Unite iezuiții fac ceva, cu acel grup de indigeni din Statele Unite. Superiorul general mi-a povestit recent de acest fapt. Revenind la restituire, în măsura în care se poate restitui, în care e necesar, în care este un gest, da, e mai bine să se facă. Uneori nu se poate, nu există posibilitatea politică, reală, concretă, dar în măsura în care se poate restitui, să se facă, vă rog! Acest lucru face bine tuturor, ca să nu devină o obișnuință a băga mâna în buzunarul celorlalți”.

Sfântul Scaun și drama copiilor ucraineni duși în Rusia

Ultima întrebare a fost pusă de jurnalista Eva Fernandez, de la Radio COPE, care a întrebat dacă premierul ucrainean, pe care papa l-a primit în audiență cu o zi înainte de vizita în Ungaria, ar fi cerut ajutorul său pentru a-i aduce acasă pe copiii duși cu forța în Rusia și dacă papa se gândește să-l ajute? ”Mă gândesc că da”, a răspuns papa Francisc, ”pentru că Sfântul Scaun a fost intermediar în unele situații de schimb de prizonieri și, prin ambasadă, a mers bine. Mă gândesc că și aceasta ar putea să meargă bine. Este important.  Sfântul Scaun are disponibilitatea de a face aceasta pentru că este just, este ceva just și trebuie să ajutăm, pentru ca aceasta să nu devină un casus belli, ci un caz umanitar. E o problemă de omenie mai înainte de a fi o pradă de război sau o strămutare de război. Toate gesturile de omenie ajută, pe când gesturile de cruzime nu ajută. Trebuie să facem tot ceea ce este omenește posibil. Mă gândesc, de asemenea, și vreau să o spun, la femeile care vin în țările noastre - în Italia, Spania, Polonia, Ungaria - atâtea femei care vin cu copiii și luptă împotriva războiului. E adevărat că în acest moment ele sunt ajutate, dar nu trebuie să pierdem entuziasmul de a face acest lucru pentru că, dacă se reduce entuziasmul, aceste femei rămân fără protecție, cu pericolul de a cădea în mâinile uliilor care se învârt mereu în căutarea unor astfel de situații. Să fim atenți și să nu pierdem dorința de ajutor pe care o avem față de refugiați, iar aceasta îi privește pe toți”.