Papa Francisc în Ungaria, pelerin de pace, primire și întâlnire: cardinalul Parolin

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
27 aprilie 2023 – Vatican News. Papa Francisc începe vineri, 28 aprilie 2023, o călătorie apostolică de trei zile în Ungaria, unde merge pentru a doua oară, după vizita efectuată în 2021 cu ocazia Congresului euharistic internațional de la Budapesta. Toate evenimentele cuprinse în agenda vizitei se desfășoară în capitala acestei țări, pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a vizitat-o în 1991 și în 1996.

Ultimele detalii care sunt puse la punct în acest ore confirmă atmosfera de așteptare și bucurie pentru întâlnirea cu Succesorul lui Petru, care merge să-i întărească pe frații săi în credință și de la care se așteaptă să încurajeze realitatea familiei și a ospitalității.

”Europa trăiește cea mai mare criză de refugiați de la al Doilea Război Mondial încoace”, afirmă cardinalul secretar de stat Pietro Parolin într-un interviu realizat de Massimiliano Menichetti pentru mass-media vaticane. Prelatul evidențiază ”credința vie a Ungariei”, o țară în care a fost ”depășită faza amenințărilor comunismului”, dar care se confruntă cu noile provocări, în special pentru preoți și tineri, provocările ”aparent mai puțin nocive ale materialismului și consumismului”.

Împlinirea unei promisiuni

Vorbind pe larg despre cea de-a 41-a călătorie apostolică a pontificatului, cardinalul Parolin spune că aceasta este, într-un anumit fel, ”fericita împlinire a unei promisiuni”, pe care papa Francisc o făcuse în septembrie 2021 la Budapesta, unde a mers pentru Sfânta Liturghie de încheiere a Congresului euharistic internațional și pentru câteva întâlniri, într-un cadru restrâns, cu autoritățile, episcopii, creștinii de alte confesiuni și reprezentanții comunității ebraice. Agenda actualei călătorii, a remarcat prelatul, îi permite Sfântului Părinte ”să continue și să completeze vizita sa precedentă”.

Desigur, a remarcat la rândul său jurnalistul, nu se poate face abstracție de faptul că Sfântul Părinte efectuează această călătorie în inima Europei rănită de război, iar Ungaria are frontieră comună cu Ucraina. ”Această vizită”, a subliniat cardinalul Parolin, ”a fost programată cu mult timp înainte și, prin urmare, nu este motivată în principal de situația de astăzi, marcată de războiul din Ucraina. Dar, după cum știm, papa este foarte îndurerat de această tragedie care se prelungește și sunt sigur că, în această vizită, nu va fi trecută cu vederea nicio oportunitate care se poate prezenta pentru promovarea păcii. Această atenție specială a Sfântului Părinte, așadar, face ca prezența sa în Ungaria se fie mai bogată prin încurajarea unor eforturi mai mari în favoarea păcii”.

Sub semnul ospitalității

Agenda vizitei papale în Ungaria cuprinde, de asemenea, o întâlnire cu cei săraci și cu refugiații, țara fiind traversată atât de ruta balcanică a migranților, cât și de cei care fug din fața războiului dintre Moscova și Kiev. ”În Europa”, a subliniat cardinalul, ”trăim cea mai mare criză de refugiați de la al Doilea Război Mondial. Peste 8 milioane de refugiați ucraineni au traversat Uniunea Europeană. În fața acestei situații, Ungaria s-a angajat să țină deschise frontierele pentru persoanele care fug din cauza războiului din Ucraina, iar peste 4 milioane de persoane au trecut prin Ungaria, ori direct din Ucraina ori prin România. Chiar dacă sunt puțini cei care au rămas – statistica spune vreo 35 de mii – Biserica catolică locală, mai ales prin asociația Caritas, dar și cu ajutorul guvernului, a făcut tot ce era mai bine pentru a-i primi pe refugiați și a se îngriji de ei în drumul lor către alte țări europene. O parte a acestei activități a fost aceea de a evita ca femeile și copiii să ajungă victime ale traficului cu ființe umane. În același timp, Biserica rămâne preocupată pentru situația imigrației iregulare de-a lungul rutei balcanice și pentru situația dificilă pe care mulți o înfruntă, de exemplu, la frontiera dintre Ungaria și Serbia. Chiar dacă mulți din cei care se află la graniță nu sunt refugiați, cea mai mare parte are nevoie de protecție și toți trebuie să fie tratați cu respectul pe care-l merită ca persoane umane. Să spunem, de asemenea, pentru că e just să o spunem, că aceasta nu este o problemă care privește numai Ungaria, ci toate țările din regiune, mai ales cele care sunt de-a lungul frontierei cu Uniunea Europeană, țări care se luptă pentru a înfrunta fluxurile din ce în ce mai mari ale migrației mixte din țări aflate în conflict și în sărăcie extremă. Toată Europa trebuie să găsească o modalitate prin care să-și asume responsabilitatea în fața celor care caută o viață mai bună în interiorul propriilor frontiere. Acest fapt include, evident, și efortul de a-i ajuta pe migranți să rămână în țările lor de origine, în pace și siguranță, astfel încât să nu fie constrânși să fugă sau să caute pacea, siguranța și o muncă demnă în străinătate”.

Credința trebuie să fie mereu vie

Biserica și guvernul local, a reluat colegul nostru, lucrează împreună pentru a oferi pentru cât mai mulți posibilitatea de a participa la întâlnirile cu Sfântul Părinte, iar transportul până la locurile vizitei va fi gratuit. Să fie și acesta un semn al credinței și așteptării din partea populației? ”O credință vie și admirabilă”, subliniază cardinalul, ”legată în poporul ungar de mulți sfinți care sunt cinstiți în această țară, de la Sfântul Martin la Sfântul Ștefan și Sfânta Elisabeta. Dar este o credință mărturisită exemplar și de figuri recente: să ne gândim la diferiții martiri și mărturisitori ai credinței legați de perioada persecuției ateiste. Cum să nu amintim aici figura emblematică a venerabilului cardinal József Mindszenty? Este o credință forjată de suferință și practicată ani la rând de o Biserică nevăzută care, asemenea unei semințe, a încolțit mai târziu și a înflorit după anii de reprimare. Ungaria este o țară cu o credință vie, iar în circumstanțele schimbate din timpurile noastre are nevoie, pentru a spune astfel, să mențină vie această credință. Trăim într-un context diferit de cel din trecut și care, după cum a amintit de mai multe ori papa, nu mai reprezintă doar o epocă de schimbări, ci o schimbare de epocă. Există noi provocări de înfruntat care îi privesc pe preoți, îi privesc pe tineri. Sunt provocările unei credințe care, depășită faza amenințărilor comunismului, se confruntă cu alte provocări, de exemplu, cu cele doar aparent mai puțin nocive ale materialismului și consumismului”.

”Cristos este viitorul nostru”

În ceea ce privește așteptările legate de această călătorie, cardinalul a spus că își dorește ca ”papa să-și atingă obiectivele pe care și le propune mergând în Ungaria și completând vizita sa precedentă, așadar, obiectivele păstorului universal care îi întărește în credință pe frații săi, iar a întări în credință înseamnă totodată a consola, a încuraja, a relansa frumusețea vestirii lui Cristos. Ne conduce la aceasta chiar motto-ul călătoriei: Cristos este viitorul nostru”.