Calea Crucii la ZMT Lisabona. Papa: Isus așteaptă să vadă deschise ferestrele sufletelor noastre

Michele Raviart – Cetatea Vaticanului
Urcă și coboară de pe schelele care, pe marea scenă instalată pe Colina Întâlnirii din Parcul Eduard al VII-lea din Lisabona, formează un Calvar imaginar, tinerii prezenți la Ziua mondială a tinerilor. De la o stațiune la alta, ei duc din ce în ce mai sus crucea lui Cristos. Cad și se ridică, la fel ca pe șantierul vieții, dar nu sunt singuri: Isus pășește împreună cu ei, după cum a amintit papa Francisc, îndemnându-i pe cei 800 de mii de tineri prezenți să spună acest lucru tuturor: ”Isus merge pentru mine”, pentru că ”nimeni nu are o iubire mai mare decât cel care își dă viața” pentru prietenii săi și pentru ceilalți.

Crucea, simbol al frumuseții iubirii

Isus a mers pe cale în tot timpul vieții sale îngrijindu-i pe cei bolnavi, ajutându-i pe cei săraci, învățând și predicând, dar calea Calvarului este cea care rămâne adânc întipărită în inima fiecăruia. Calea sa ”este Dumnezeu care iese din sine însuși pentru a păși în mijlocul nostru”, a subliniat Sfântul Părinte, ”și face aceasta din iubire”. Chiar crucea care însoțește fiecare Zi mondială a tineretului este icoana acestei căi. Este ”sensul cel mai mare al celei mai mari iubiri”, cel ”prin care Isus vrea să îmbrățișeze viața noastră”. Crucea este o realitate dureroasă, dar în care se vede frumusețea iubirii, iar papa a spus că-și amintește ceea ce i-a spus o persoană cu multă credință: ”Doamne, pentru agonia ta inexprimabilă, pot să cred în iubire”.

Mărturiile tinerilor

Isus merge și alături de Caleb, în vârstă de 29 de ani, din Statele Unite ale Americii, care a dat mărturie despre bătălia sa cu depresia, automortificarea și dependența de droguri până când întâlnirea cu El l-a făcut să ia sub control propria viață fără a cădea din nou în vechile obiceiuri și l-a făcut să o întâlnească pe soția sa. Merge alături de Esther, de 34 de ani, spaniolă, în căruciorul cu rotile după un accident rutier, care a luat decizia cu actualul său soț Nacho să facă o întrerupere de sarcină, dar care acum, după ce Domnul a venit să o viziteze cu iubirea sa mare și inexplicabilă, este mamă a micii Elisabeth. Isus merge împreună cu João, portughez de 23 de ani, victimă a bullying-ului și cu probleme de sănătate mintală după lockdown-ul și recenta pandemia, dar care datorită credinței s-a simțit ajutat la fiecare cădere.

Temerile și preocupările tinerilor

La fiecare stațiune, 50 de tineri din 21 de țări, însoțiți de un cor de 62 de elemente și 30 de instrumentiști, au evocat martiriul lui Cristos, conjugând împreună temerile și fragilitatea pe care tinerii le resimt în lumea de astăzi. Ei simt că le este luat viitorul, că li se spune că ”viața este plină de oportunități, dar e greu să vezi unde sunt acele oportunități când banii nu sunt suficienți, când nu reușești să găsești un loc de muncă și când accesul la educație deseori este, practic, imposibil”. Se plâng ei înșiși de aceste realități în meditațiile scrise de preotul iezuit Nuno Tovar de Lemos, care a elaborat răspunsurile unui sondaj efectuat în rândul a douăzeci de tineri din diferite țări ale lumii cu privire la preocupările lor cele mai mari. Războaiele, atentatele, focurile de armă asupra mulțumii, persecuțiile religioase a minorităților flagelează o umanitate ale cărei resurse sunt exploatate de o manieră incontrolabilă și în care oamenii mor de foame - în timp ce alții se îmbolnăvesc pentru prea multă mâncare – sau fug din fața unor situații inumane. Violențele în cadrul căsătoriei și al relațiilor, abuzurile asupra minorilor, bullying-ul, abuzurile de putere, angoasa și depresia însoțesc deseori viața tinerilor ”în familii în care se aruncă cuvinte grele ca pietrele de moară” și lipsește considerația față de cei bătrâni. Există, apoi, dificultatea de a iubi și incapacitatea de a acționa pentru a ajunge la un model impus și egocentric de fericire, în care cineva se simte împlinit numai în așteptarea zâmbetului perfect pentru un selfie și pentru atenția artificială a unui ”Like” de la alții, pe lângă teama de a cădea în dependența de droguri, pornografie și alcool. ”Nu reușim să luăm decizii, nici nu vedem direcția în care istoria ar putea să meargă mai departe”, spun ei, ”vedem numai parcursul blocat de mari obstacole în fața noastră”.

A ne expune întotdeauna la riscul iubirii

Îndemnul papei, însă, este de a nu se teme pentru că Isus merge către cruce și moare pe cruce pentru ca sufletul nostru să poată surâde. ”În viață, cu toții am plâns și plângem încă”, a spus cu puțin înainte, întrebându-i pe tineri ce îi face să plângă în viață. Acela este locul în care Isus este cu noi ”și ne însoțește în întunericul care ne face să plângem”. El pășește pe cale și așteaptă cu iubirea sa, cu blândețea sa ”ca să ne dăruiască consolare, ca să șteargă prin blândețea sa lacrimile noastre ascunse”. Așteaptă să vadă ”ferestrele deschise ale sufletelor noastre”. ”Cât de urât este să vezi sufletele închise care seamănă înăuntru și surâd înăuntru”, a spus papa. Cristos ”vrea să copleșească temerile noastre prin consolarea sa”. Face aceasta și așteaptă să ne conducă să îmbrățișăm ”riscul de a iubi”. Un risc care, a fost asigurarea papei, merită întotdeauna să ni-l asumăm.