Papa Francisc în Mongolia. Dialogul cu jurnaliștii: Atenție la ideologiile din Biserică și din societate!

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
4 septembrie 2023 – Vatican News. Papa Francisc s-a întors luni, 4 septembrie a.c., din călătoria apostolică efectuată în Mongolia. Aeronava oficială a decolat luni de pe aeroportul ”Ginghis Han” din Ulaanbaatar la ora locală 12.00 și, după aproximativ zece ore de zbor, a aterizat pe aeroportul ”Leonardo Da Vinci” din Roma – Fiumicino în jurul orei 16.00, diferența de fus orar dintre cele două capitale fiind de șase ore. Înainte de a reveni la reședința sa din Casa ”Sfânta Marta”, după cum a informat Sala de Presă a Sfântului Scaun, papa a mers să se roage în fața icoanei Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” – Salvarea Poporului Roman – din bazilica ”Santa Maria Maggiore” și să-i mulțumească pentru a 43-a călătorie apostolică a pontificatului. Obiectivele acestei călătorii, dar și o primă lectură a acesteia, au marcat nelipsita, de acum, conversație cu jurnaliștii din timpul călătoriei de întoarcere la Roma. Papa Francisc a răspuns la mai multe întrebări, iar dialogul cu reprezentanții presei a fost moderat de Matteo Bruni, direct al Sălii de Presă a Sfântului Scaun.

Călătoria în Mongolia

Primele întrebări i-au fost adresate de reprezentanții presei mongole, mai precis de Jargalsaikhan Dambadarjaa (The Defacto Gazete) și de Ulambadrakh Markhaakhuu (ULS Suld Tv), cu privire la obiectivele propuse și la cele efectiv realizate. ”Ideea de a vizita Mongolia”, a spus papa Francisc, ”mi-a venit când mă gândeam la mica comunitate catolică. Eu fac aceste călătorii pentru a vizita comunitățile catolice, dar și pentru a intra în dialog cu istoria și cultura popoarelor, cu ceea ce este mistica proprie a unui popor. Este important ca evanghelizarea să nu fie concepută ca prozelitism. Prozelitismul restrânge întotdeauna. Papa Benedict a spus că credința nu crește prin prozelitism, ci prin atracție. (...) Pentru mine, călătoria era pentru a cunoaște acest popor, a intra în dialog cu acest popor, a primi cultura acestui popor și a însoți Biserica pe drumul ei, cu mult respect pentru cultura acestui popor. Și sunt satisfăcut de rezultat”.

Relațiile cu China

Jurnalista de la agenția EFE, Cristina Cabrejas, l-a întrebat cu privire la raporturile cu China din acest moment și dacă sunt noutăți cu privire la călătoria la Beijing a cardinalului italian Matteo Zuppi. ”Misiunea cardinalului Zuppi”, a răspuns papa Francisc, ”este o misiune de pace pe care eu i-am încredințat-o. El a făcut un plan care prevede vizite la Moscova, Kyiv, Statele Unite și Pekin”. ”Relațiile cu China sunt foarte respectuoase. Personal, am o mare admirație pentru poporul chinez. Canalele sunt foarte deschise. Pentru numirea episcopilor există o comisie care, de mult timp, lucrează cu guvernul chinez și cu Vaticanul. Apoi, sunt mulți, sau mai bine zis, unii preoți catolici sau intelectuali catolici care sunt invitați deseori în universitățile chineze ca să țină cursuri. Cred că trebuie să mergem înainte în aspectul religios pentru a ne înțelege mai bine și pentru ca cetățenii chinezi să nu se gândească că Biserica nu acceptă cultura și valorile lor și că Biserica ar depinde de o altă putere străină. Această cale prietenoasă o parcurge bine comisia prezidată de cardinalul Parolin. Ei fac o muncă frumoasă, chiar și din partea chineză, iar raporturile sunt în curs de desfășurare. Am un mare respect față de poporul chinez”.

Mesajul către tinerii ruși

Jurnalistul de la agenția ANSA, Fausto Gasparroni, a menționat că mesajul pe care l-a transmis tinerilor catolici ruși, cu privire la ”Marea Mamă Rusia”, a generat multe discuții și că este important de știut ce gândește papa despre imperialismul rus. Cât privește mesajul către tinerii ruși, papa a răspuns că este vorba de un mesaj pe care îl repetă deseori tinerilor atunci când îi îndeamnă să-și asume propria moștenire culturală, la fel ca atunci când îi îndeamnă pe nepoți să dialogheze cu bunicii. Voind apoi ”să expliciteze” această moștenire, papa a spus că a simțit nevoia să menționeze ”ideea Marii Rusii, pentru că moștenirea rusă este foarte bună, este foarte frumoasă”, precum literatura, muzica și artele, în general. Papa a recunoscut că ”poate nu a fost [o exprimare] fericită, dar vorbind de «Marea Rusie», în sensul nu atât geografic, cât cultural, mi-a venit în minte ceea ce ne-au învățat la școală: Petru I, Ecaterina a II-a... A venit această a treia [referință] care, poate, nu a fost tocmai potrivită. Nu știu. Să o spună istoricii. Dar a fost o adăugare care mi-a venit în minte pentru că o studiasem la școală. Ceea ce am spus tinerilor ruși este să-și asume propria moștenire, ceea ce înseamnă să nu o cumpere din altă parte”. Referitor la imperialismul rus, papa a subliniat: ”Eu nu mă gândeam la imperialism atunci când am spus acele lucruri, eu am vorbit de cultură, iar transmiterea culturii nu este niciodată imperială [imperialistă], niciodată; este întotdeauna un dialog, iar eu vorbeam de acest lucru. E adevărat că sunt imperialisme care vor să-și impună ideologia lor. Mă opresc aici: când cultura este distilată și transformată în ideologie, aceasta este otravă. Se folosește cultura, dar distilată în ideologie. E necesar să facem o distincție: când este cultura unui popor și când sunt ideologiile care răsar, apoi, prin vreun filosof sau vreun politician din acel popor. Aceasta o spun pentru toți, chiar și pentru Biserică. În interiorul Bisericii, de multe ori, se pun ideologiile care desprind Biserica de viața care vine de la rădăcină și merge în sus, desprind Biserica de fluxul Duhului Sfânt. O ideologie este incapabilă să se întrupeze, este doar o idee. Dar ideologia ia loc și se face politică, de obicei devine dictatură, incapacitate de a dialoga, de a merge înainte pe planul culturilor. Imperialismele fac acest lucru. Imperialismul se consolidează întotdeauna pe baza unei ideologii. Trebuie să distingem chiar și în Biserică între doctrină și ideologie: adevărata doctrină nu este niciodată ideologie, niciodată, ea este înrădăcinată în sfântul popor credincios al lui Dumnezeu; în schimb, ideologia este desprinsă de realitate, este desprinsă de popor”.

O posibilă vizită în Vietnam și în ”vreo țară mică din Europa”

La întrebarea privind o posibilă vizită a papei Francisc în Vietnam, pusă de un jurnalist de la America Magazine, Gerard O’Connell, papa a evidențiat că Vietnamul reprezintă ”una din experiențele de dialog foarte frumoase pe care Biserica le-a făcut în ultimele timpuri. Aș spune că este ca o simpatie în dialog. Ambele părți au avut bună voința de a se înțelege și de a căuta căi pentru a merge mai departe. Au existat probleme, dar cred că în Vietnam, mai devreme sau mai târziu, acestea se depășesc. (...) Anumite probleme au fost, dar au fost rezolvate. Despre călătoria în Vietnam, dacă nu voi merge eu, va merge cu siguranță Ioan al XXIV-lea. Este sigur că aceasta va fi, pentru că este o țară care merită să meargă înainte, care are simpatia mea. Cât despre alte călătorii, [următoarea] este Marsilia și apoi în vreo țară mică din Europa, unde vedem dacă se poate face dar, vă spun adevărul, pentru mine, a face acum o călătorie nu este la fel de ușor ca la început, sunt limitări în a merge și aceasta limitează, dar vom vedea”.

Anunțata exhortație privind ocrotirea creației

La întrebarea privind anunțatul document cu privire la ocrotirea creației, pusă de jurnalistul Robert Messner (DPA), și care ar putea să dea apă la moara unor manifestații extremiste ale tinerilor, papa a spus că, în general, nu coboară la forme de extremism, deși e necesar a recunoaște că tinerii sunt preocupați și se gândesc la viitor. ”În acest sens, îmi place că ei luptă bine. Dar atunci când intră ideologia sau o presiune politică sau se folosește pentru aceasta, nu merge”. Papa a amintit că exortația sa apostolică despre ocrotirea creației va fi publicată în ziua Sfântului Francisc, pe 4 octombrie a.c., subliniind că ”nu este atât de mare ca [enciclica] Laudato Si, dar e o formă de a o duce mai departe în noile realități, precum și o analiză a situației”.

Sinodul despre sinodalitate

Alte trei întrebări – puse de Etienne Loraillere (KTO Tv), Antonio Pelayo (Vida Nueva) și Cindy Wooden (CNS) – s-au referit la apropiata adunare sinodală dedicată sinodalității și au scos în evidență presiunile ideologice, criticile care provin din mediile catolice și accesul presei la lucrările sinodale. ”Într-un sinod”, a remarcat papa, ”nu este loc pentru ideologie, acesta are o altă dinamică. Sinodul este un dialog între cei botezați, între membrii Bisericii, despre viața Bisericii, despre dialogul cu lumea, despre problemele care astăzi afectează umanitatea. (...) În Sinod nu este loc pentru ideologie, este loc pentru dialog”. Cât privește dinamica adunării sinodale, papa a reliefat necesitatea de a păzi ”climatul sinodal. Aceasta nu este o emisiune la televizor în care se vorbește despre orice, ci un moment religios, un moment religios de schimb reciproc”, marcat de intervenții alternate cu momente de rugăciune pentru că ”fără acest spirit de rugăciune, nu este sinodalitate, este politică, este parlamentarism. Sinodul nu este un parlament”. Apoi, există o comisie, prezidată de Paolo Ruffini, prefect al Departamentului pentru comunicare, însărcinată să informeze presa despre lucrările sinodale, pentru că ”într-un sinod este necesar a păstra religiozitatea și a păstra libertatea persoanelor care vorbesc”, fără a uita că ”protagonistul Sinodului este Duhul Sfânt”.

Drama din periferiile umane

În fine, jurnalistul italian Vincenzo Romeo, de la televiziunea RAI, a atras atenția, în întrebarea sa, asupra degradării sociale și umane a periferiilor urbane, amintind invitația pe care un paroh italian, pr. Patriciello, a transmis-o papei de a vizita comunitățile de la periferie. ”E necesar”, a răspuns printre altele papa Francisc, ”să vedem diferitele feluri de periferie și, totodată, să învățăm că periferia este acolo unde realitatea umană este mai evidentă și mai puțin sofisticată. Sunt și momente grele, nu vreau să idealizez, dar se percepe mai bine. Un filosof a spus odată un lucru care m-a impresionat mult: realitatea se înțelege mai bine de la periferie, acolo se înțelege bine realitatea. Trebuie să intrăm în dialog cu periferiile, iar guvernele trebuie să facă justiție socială adevărată în diferitele periferii sociale”. În același timp, ”e necesar să intrăm în dialog și cu periferiile ideologice pentru că, de multe ori, ceea ce provoacă periferiile sociale este o subtilă periferie ideologică”. ”Domeniul periferiilor nu este ușor”, a recunoscut papa Francisc, care a subliniat că Biserica, la rândul ei, trebuie să fie deschisă la provocarea periferiilor: ”trebuie să mergem înainte, să mergem acolo și să lucrăm acolo, cum se făcea la Buenos Aires cu preoții care lucrau în astfel de situații: o echipă de preoți, cu un episcop auxiliar în frunte, și se lucra acolo. Trebuie să fim deschiși la acest lucru, guvernele trebuie să fie deschide, toate guvernele din lume, dar există periferii care sunt tragice”.