Angelus. Papa Francisc: Maria, Fecioara tăcerii, să ne ajute să iubim pustiul și viața sobră

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
10 decembrie 2023 – Vatican News. ”Maria, Fecioara tăcerii, să ne ajute să iubim pustiul ca să devenim voci credibile care îl vestesc pe Fiul său care vine”. La rugăciunea ”Îngerul Domnului” de duminică, 10 decembrie a.c., papa Francisc a vorbit pe larg despre misiunea Sfântului Ioan Botezătorul, care a pregătit calea lui Isus, și a făcut mai multe apeluri referitoare la situația internațională.

În cea de-a doua duminică a Adventului, a spus papa în alocuțiunea sa, Evanghelia proclamată la Sfânta Liturghie după ritul roman sau latin ne vorbește despre Sfântul Ioan Botezătorul, înaintemergătorul lui Isus (cf. Marcu 1,1-8), prezentându-l drept ”voce a unuia care strigă în pustiu” (v. 3). Așadar, pe de o parte, se vorbește despre pustiu, un loc gol, unde nu se comunică, iar pe de alta, vocea, mijlocul prin care se vorbește. Papa a prezentat o meditație asupra acestor două imagini ”contradictorii”, dar care se întâlnesc în Ioan Botezătorul.

În ceea ce privește deșertul, papa a amintit că ”Ioan predica acolo, în apropierea râului Iordan, aproape de locul în care poporul său, cu multe secole înainte, a intrat în țara făgăduită (cf. Iosue 3,1-17). Făcând în acest fel, era ca și cum ar spune: ca să-L ascultăm pe Dumnezeu, trebuie să ne întoarcem în locul în care, vreme de patruzeci de ani, El a însoțit, a ocrotit și a educat poporul său, în pustiu. Acesta este locul tăcerii și al esențialității, unde nu ne putem permite să ne lungim cu lucrurile inutile, dar e necesar să ne concentrăm asupra celor care sunt indispensabile pentru viață”.
Papa Francisc: ”Aceasta este o atenționare mereu actuală: ca să mergem înainte în viață, este necesar să ne despuiem de acel mai mult, căci a trăi bine nu înseamnă a se umple cu lucruri inutile, ci a se elibera de superfluu pentru a săpa în profunzime în interiorul nostru, pentru a prinde ceea ce este cu adevărat important înaintea lui Dumnezeu. Numai dacă, prin tăcere și rugăciune, îi facem spațiu lui Isus, care este Cuvântul Tatălui, vom ști să ne eliberăm de poluarea cuvintelor zadarnice și a bârfelor. Tăcerea și sobrietatea – în cuvinte, sobrietate în cuvinte, în folosirea lucrurilor, sobrietate în media și social – nu sunt doar propuneri pioase sau virtuți, sunt elemente esențiale ale vieții creștine”.

Cât privește a doua imagine, vocea, papa a amintit că aceasta este, de fapt, ”instrumentul prin care manifestăm ceea ce gândim și avem în inimă. Se înțelege, de aceea, că este strâns legată cu tăcerea pentru că exprimă ceea ce se maturizează în interior, din ascultarea celor pe care Duhul Sfânt le sugerează”.
Papa Francisc: ”Frați și surori, dacă unul nu știe să tacă, e greu să aibă ceva bun de spus, în timp ce, cu cât este mai atentă tăcerea, cu atât mai puternic este cuvântul. La Ioan Botezătorul, vocea sa este legată de natura genuină a experienței sale și de limpezimea inimii sale”.

Ne putem întreba, prin urmare, ce loc ocupă tăcerea pentru mine în parcursul unei zile? Este o tăcere goală, poate apăsătoare, sau un spațiu de ascultare, de rugăciune, în care să-mi păstrez inima? Viața mea este sobră sau este plină de lucruri superflue? ”Chiar dacă înseamnă a merge contra curentului”, a îndemnat papa, ”să valorificăm tăcerea, sobrietatea și ascultarea. Maria, Fecioara tăcerii, să ne ajute să iubim pustiul ca să devenim voci credibile care îl vestesc pe Fiul său care vine”.

După rugăciunea ”Îngerul Domnului”, papa a amintit că în urmă cu 75 de ani, pe 10 decembrie 1948, a fost semnată Declarația Universală a Drepturilor Omului. Aceasta este ”ca o cale regală, de-a lungul căreia mulți pași înainte s-au făcut, dar mulți alții lipsesc încă și, uneori, din păcate, este o întoarcere înapoi. Angajarea pentru drepturile omului nu este niciodată încheiată! În acest sens, sunt aproape de toți cei care, fără proclamații, în viața concretă de fiecare zi, se luptă și plătesc în prima persoană pentru a apăra drepturile celor care nu contează”.

Sfântul Părinte și-a exprimat apoi satisfacția pentru eliberarea unui număr ”semnificativ” de prizonieri armeni și azeri. ”Privesc cu mare speranță”, a spus papa Francisc, ”la acest semn pozitiv pentru relațiile dintre Armenia și Azerbaidjan, pentru pacea în Caucazul meridional, și încurajez părțile și liderii lor să încheie cât mai curând Tratatul de pace”.

Papa a îndreptat atenția spre lucrările Conferinței internaționale despre climă ”COP 28” de la Dubai, care se vor încheia peste câteva zile, și a cerut rugăciuni ”pentru ca să se ajungă la rezultate bune pentru grija casei noastre comune și tutelarea populațiilor”.

Înainte de a da asigurarea rugăciunii sale pentru victimele incendiului care a avut loc în urmă cu două zile la spitalul din Tivoli, aproape de Roma, papa a lansat un nou apel la rugăciune pentru pace:
Papa Francisc: ”Să ne rugăm în continuare pentru populațiile care suferă din cauza războiului. Ne apropiem de sărbătoarea Nașterii Domnului: vom fi în stare, cu ajutorul lui Dumnezeu, să facem pași concreți de pace? Nu este ușor, o știm. Anumite conflicte au rădăcini istorice adânci. Dar avem și mărturia unor bărbați și femei care au lucrat cu înțelepciune și răbdare pentru coexistența pașnică. Să fie urmat exemplul lor! Să se depună orice efort pentru a înfrunta și a îndepărta cauzele conflictelor. Între timp – cu referire la drepturile omului – să fie protejați civilii, spitalele, locurile de cult, să fie eliberați ostaticii și să fie garantate ajutoarele umanitare. Să nu uităm de chinuita Ucraină, de Palestina și Israel!”.

La finalul rugăciunii ”Îngerul Domnului”, cu participarea a 25 de mii de persoane în jurul Ieslei și al bradului de Crăciun din Piața Sfântul Petru, papa Francisc a invocat binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.