Papa Francisc: Dumnezeu nu urmează logica noastră egoistă, ci logica iubirii

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
28 februarie 2024 – Vatican News. Invidia și trufia au fost cele două vicii capitale despre care a vorbit papa Francisc la cateheza audienței generale de miercuri, desfășurată în Aula Paul al VI-lea din Cetatea Vaticanului. Este a noua cateheză din seria dedicată viciilor și virtuților.

Starea sănătății sale, stabilă dar cu aceleași simptome gripale din zilele trecute, l-a determinat pe Sfântul Părinte să încredințeze lectura catehezei monseniorului Filippo Ciampanelli, de la Secretariatul de stat al Sfântului Scaun.

Viciul invidiei și logica iubirii

Vorbind mai întâi de invidie, papa a remarcat că pagina Sfintei Scripturi despre Cain și Abel (cf. Gen 4) ne arată că aceasta este unul dintre cele mai vechi vicii din istoria omenirii. Deși era fiul cel mai mare al lui Adam și al Evei și primise partea cea mai mare din moștenire, pentru Cain a fost îndeajuns ca fratele său mai mic, Abel, să aibă o mică reușită pentru ca el să se înfurie și să-l ucidă, nesuportând fericirea fratelui său. ”Fața omului invidios”, subliniază papa la cateheză, ”este întotdeauna tristă: privirea îi este plecată, pare că sondează continuu pământul, dar în realitate nu vede nimic, pentru că mintea îi este învăluită de gânduri pline de răutate. Invidia, dacă este lăsată fără control, duce la ură față de celălalt”.

Fiind un rău cercetat îndelung, nu doar în mediul creștin, dar și de filosofii din toate culturile, invidia are la bază atât o relație complexă de ură și iubire, văzând în celălalt ”epifania a ceea ce am vrea să fim, dar, în realitate, nu suntem”, cât și o idee falsă despre Dumnezeu, pentru că nu acceptă ca Dumnezeu să aibă propria sa "matematică", diferită de a noastră. În parabola lui Isus despre lucrătorii în vie, stăpânul le dă tuturor aceeași răsplată și spune: ”Nu-mi este permis oare să fac ce vreau cu ceea ce este al meu? Sau ochiul tău este rău pentru că eu sunt bun?” (Mt 20,15). ”Noi”, a reluat papa, ”am vrea să-i impunem lui Dumnezeu logica noastră egoistă, în schimb logica lui Dumnezeu este iubirea. Bunurile pe care ni le dăruiește El sunt menite să fie împărtășite”. Remediul la viciul invidiei îl putem găsi urmând îndemnul Sfântului Apostol Paul adresat primilor creștini: ”Iubiţi-vă unii pe alţii cu iubire frăţească, întreceţi-vă în a vă stima unii pe alţii!” (Rom 12,10).

Viciul trufiei

Cât privește al doilea viciu luat în considerare la cateheza de miercuri, trufia, papa a remarcat că aceasta ”merge de mână cu demonul invidiei”. Aceste două vicii sunt tipice ”unei persoane care aspiră să fie centrul lumii, liberă să exploateze totul și pe toată lumea, destinatarul tuturor laudelor și al iubirii. Trufia este o stimă de sine umflată și lipsită de temei. Persoana trufașă posedă un "eu" ieșit din comun: nu are empatie și nu realizează că mai există și alți oameni pe lume în afară de el. Relațiile sale sunt întotdeauna instrumentale, marcate de subjugarea celuilalt”.

”Persoana sa, reușitele și succesele sale”, a evidențiat papa la cateheză, ”trebuie să fie arătate tuturor: este un cerșetor permanent de atenție. Și dacă uneori calitățile sale nu sunt recunoscute, atunci se mânie cu ferocitate. Ceilalți sunt nedrepți, nu înțeleg, nu sunt la înălțime. În scrierile sale, Evagrie Ponticul descrie amara întâmplare a unor călugări loviți de trufie. Se întâmplă ca, după primele succese în viața duhovnicească, unul să se simtă deja realizat, așa că se grăbește să iasă în lume pentru a primi laudele acesteia. Dar nu-și dă seama că se află abia la începutul drumului spiritual și că îl pândește o ispită care în curând îl va doborî”.

Remediul trufiei

În ceea ce privește remediul la viciul capital al trufiei, papa a menționat faptul că ”învățătorii spirituali nu sugerează multe remedii, căci, la urma urmei, răul trufiei își are remediul în sine: lauda pe care cel vanitos a sperat să o culeagă de la lume se întoarce curând împotriva lui. Și câți oameni, amăgiți de o falsă imagine de sine, au căzut apoi în păcate de care în curând aveau să se rușineze!”.

Cu toate acestea, cea mai bună învățătură pentru a învinge trufia vine din exemplul Sfântului Apostol Paul care mărturisește că ”s-a confruntat mereu cu un defect pe care n-a reușit să-l învingă niciodată”. El spune că de trei ori i-a cerut Domnului să-l elibereze din acest chin, dar în cele din urmă Isus i-a răspuns: "Harul meu îți este de ajuns, căci puterea se împlinește în slăbiciune". Din ziua aceea, Paul a fost eliberat. Iar concluzia lui – a spus papa Francisc la finalul catehezei de miercuri - ar trebui să devină și a noastră: ”De aceea”, spune apostolul neamurilor, ”mă voi lăuda cu mai multă bucurie în slăbiciunile mele pentru ca în mine să locuiască puterea lui Cristos” (2 Cor 12,9).

Cele șapte vicii ”capitale”

Așa cum s-a spus, actuala serie de cateheze a papei Francisc este dedicată viciilor și virtuților. Potrivit Catehismului Bisericii Catolice, anumite vicii sunt numite ”capitale” pentru că sunt la originea altor vicii și păcate. Urmându-l pe Sfântul Ioan Casian și pe Sfântul Grigore cel Mare, tradiția spirituală a individualizat șapte viciile capitale: trufia, avariția, invidia, mânia, necurăția, lăcomia și lenea (CBC, nr. 1866).

25 de ani de la Convenția privind minele antipersonal

După saluturile transmise pelerinilor din diferite țări – citite de mons. Ciampanelli – papa a reluat microfonul pentru a face un apel la interzicerea minelor antipersonal, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la intrarea în vigoare a Convenției privind interzicerea acestor dispozitive ”înșelătoare”, care continuă să distrugă viața oamenilor nevinovați după mulți ani de la încheierea ostilităților. Exprimându-și apropierea față de victimele acestor dispozitive, papa a spus că acestea ”ne amintesc de cruzimea dramatică a războaielor și de prețul pe care populațiile civile sunt constrânse să îl plătească”. Pontiful a mulțumit, pe această cale, ”celor care contribuie la asistarea victimelor și la decontaminarea zonelor contaminate”, spunând că ”activitate lor este un răspuns concret la chemarea universală de a fi făcători de pace, având grijă de frații și surorile noastre”.

Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea ”Tatăl Nostru”, cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică a papei, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.