La papa Francisc, pelerini din Argentina pentru canonizarea Mariei Antonia (”Mama Antula”)

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
9 februarie 2024 – Vatican News. Caritatea Fericitei argentiniene Maria Antonia, parcursul ei de sfințenie bazat pe încrederea în Dumnezeu, dimensiunea clandestină a vestirii Evangheliei, fervoarea pentru Euharistie, dar și devoțiunea față de Sfântul Iosif – de la care și-a luat numele – au fost principalele repere trasate de papa Francisc în discursul adresat vineri, 9 februarie a.c., unui grup de pelerini din Argentina care a venit la Roma în vederea canonizării Fericitei Maria Antonia a Sfântului Iosif. Sfânta Liturghie și ceremonia de canonizare au loc duminica viitoare și sunt prezidate de papa Francisc în bazilica San Pietro.

Născută în Argentina în 1730, Maria Antonia de Paz y Figueroa a murit în faimă de sfințenie în 1799 și a rămas în amintirea Bisericii locale cu numele de ”Mama Antula” datorită afecțiunii materne pe care o răspândea în jurul ei chiar și în circumstanțele cele mai potrivnice.

”Caritatea Mamei Antula, mai ales în slujirea celor mai nevoiași”, a spus papa în discursul său, ”se evidențiază cu mare forță astăzi, în mijlocul acestei societăți care riscă să uite că «individualismul radical este virusul cel mai greu de învins. Un virus care înșală. Ne face să credem că totul constă în a da frâu liber propriilor ambiții» (scrisoarea enciclică Fratelli tutti, nr. 105). În această Fericită găsim un exemplu și o inspirație care revigorează «opțiunea pentru cei din urmă, pentru cei pe care societatea îi respinge și îi aruncă» (exortația apostolică Evangelii gaudium, nr. 195). Domnul să ne dea harul de a-i urma exemplul, iar exemplul ei să ne ajute să fim acest semn de iubire și de bunătate printre frații noștri”.

Viața acestei Fericite, a reluat papa, ne amintește, de asemenea, că ”drumul spre sfințenie presupune încredere, abandon, ca atunci când Fericita Maria Antonia a sosit la Buenos Aires doar cu o cruciuliță și desculță, pentru că nu și-a pus siguranța în ea însăși, ci în Dumnezeu, având încrederea că apostolatul ei anevoios era lucrarea Lui. Ea a experimentat ceea ce Dumnezeu vrea de la fiecare dintre noi, ca să descoperim chemarea Sa, fiecare în starea sa de viață, căci oricare ar fi aceasta, ea se va rezuma întotdeauna la a face «totul pentru o mai mare glorie a lui Dumnezeu și pentru mântuirea sufletelor».

Premisa care stă la baza spiritualității ignațiene a fost o sursă de inspirație pentru spiritualitatea și activitatea Fericitei. De aceea, a reluat papa, ”una dintre principalele ei preocupări după suprimarea Societății lui Isus (Ordinul iezuit - n.r.) a fost să țină ea însăși exercițiile spirituale, încercând să-i ajute pe toți să descopere frumusețea urmării lui Cristos. Dar acest lucru nu a fost ușor, deoarece, din cauza aversiunii care se ivise împotriva iezuiților, s-a ajuns să i se interzică să mai țină exercițiile, astfel că ea a luat hotărârea să le țină în clandestinitate”.

”Nu putem uita această dimensiune a clandestinității”, a subliniat papa în discursul său. ”În acest sens, un alt mesaj pe care Fericita ni-l transmite în lumea de astăzi este acela de a nu ne resemna în fața adversităților, de a nu renunța la bunele noastre intenții de a duce Evanghelia la toți, în ciuda provocărilor pe care acest lucru le poate reprezenta. De multe ori, chiar «propria familie sau locul de muncă poate fi acel mediu arid în care trebuie să ne păstrăm credința și să încercăm să o răspândim» (ibidem, nr. 86). Înrădăcinați cu trăinicie în Domnul, trebuie să vedem acest fapt ca pe o șansă în care putem provoca mediul în care ne aflăm pentru a aduce bucuria Evangheliei”.

Pe lângă devoțiunea pe care Fericita a nutrit-o față de Sfântul Iosif, de la care și-a luat numele, papa a subliniat, de asemenea, ”marea ei fervoare pentru Euharistie, care trebuie să fie centrul întregii noastre vieți creștine și din care izvorăște puterea de a ne realiza apostolatul (cf. constituția dogmatică Sacrosanctum Concilium, nr. 10)”.

La finalul discursului, papa și-a invitat compatrioții să participe ”cu seriozitate” la Sfânta Liturghie de duminica viitoare, în cadrul căreia Fericita Maria Antonia va fi proclamată Sfântă, pentru a fi, în acest fel, ”martori ai acestui dar pentru poporul argentinian, ca și pentru întreaga Biserică”. Pontiful a invocat, apoi, mijlocirea Sfintei Fecioare Maria de la Luján și a acestei Fericite, care a promovat mult pelerinajele, asupra tuturor celor care, în Argentina și în întreaga Biserică, continuă ”pelerinajul comun către Casa Tatălui”.