Inteligența artificială, dar nu fără înțelepciunea inimii, pentru o comunicare pe deplin umană

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 10 mai 2024. Mesajul papei Francisc, publicat, așa cum se obișnuiește, pe 24 ianuarie, în ziua comemorării liturgice a sfântului Francisc de Sales, episcop și învățător, proclamat "patronul presei catolice", îndeamnă în esență la o adaptare a sistemelor de inteligență artificială la o comunicare pe deplin umană, din care să nu lipsească înțelepciunea, capacitatea de a discerne și de a fi vigilenți.

Documentul pontifului oferă o perspectivă amplă și cuprinzătoare asupra revoluției digitale, cu posibilitățile de creștere dar și cu riscurile pe care le implică o astfel de schimbare, mai ales dacă se pierde din vedere chemarea de  "a crește împreună, în umanitate și ca umanitate". "Provocarea pe care o avem în față" – scrie pontiful în Mesaj, cu referire la inteligența artificială – "este de a face un salt calitativ pentru a fi la înălțimea unei societăți complexe, multietnice, pluraliste, multireligioase și multiculturale. Depinde de noi să ne punem întrebări cu privire la dezvoltarea teoretică și utilizarea practică a acestor noi instrumente de comunicare și cunoaștere".

Pontiful atrage însă atenția asupra riscului de a transforma totul într-un calcul abstract, "de a reduce oamenii la date, gândirea la o schemă, experiența la un caz, binele la profit și, mai ales, să ajungem să negăm unicitatea fiecărei persoane și a vieții sale, dizolvând concretețea realității într-o serie de statistici.

Revoluția digitală ne poate face mai liberi, dar nu dacă ne va închide în modelele cunoscute astăzi sub numele de echo chamber sau camere de rezonanță comunicațională.

În astfel de cazuri, în loc să amplificăm pluralismul informației, riscăm să ne pierdem într-o mlaștină anonimă, să ne pliem pe interesele pieței sau ale puterii."

Papa Francisc scrie că este inacceptabil ca inteligența artificiale "să ducă la o gândire anonimă, la un ansamblu de date necertificate, la o neglijență editorială colectivă", la pierderea substanțială a adevărului lucrurilor și a comunicării interpersonale, toate aceste implicații prezentând riscul pierderii umanității noastre. "Informația nu poate fi separată de relația existențială", observă pontiful, explicând că informația implică prezența fizică, faptul de a fi în realitate, de a fi în legătură doar cu date, ci și cu persoane, cu istorii de viață, fiind absolut necesară prezența chipului, a privirii, a compasiunii și a împărtășirii unei realități.

Sfântul Părinte a făcut referire la relatarea războaielor și la "războiul paralel" care se face prin campaniile de dezinformare, îndreptându-și gândul spre reporterii care sunt răniți sau care mor pe teren pentru a ne permite să vedem ceea ce au văzut ochii lor. "Pentru că doar atunci când atingem suferința copiilor, a femeilor și bărbaților putem înțelege absurditatea războaielor" – scrie pontiful în Mesajul prilejuit de cea de-a 58-a Zi Mondială a Comunicațiilor Sociale.

"Utilizarea inteligenței artificiale" – se spune în continuarea Mesajului – "va putea contribui pozitiv la domeniul comunicării, dacă nu va anula rolul jurnalismului de teren, ci dimpotrivă, i se va alătura; dacă va mări profesionalismul comunicării, responsabilizând fiecare comunicator; dacă va reda fiecărei ființe umane rolul de subiect, cu o capacitate critică chiar și față de comunicare".