Psalmii, marea simfonie a rugăciunii compusă de Duhul Sfânt: papa Francisc

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
19 iunie 2024 – Vatican News. ”Duhul învață Mireasa cum să se roage. Psalmii, simfonie de rugăciune în Biblie” a fost tema catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 19 iunie a.c., în Piața Sfântul Petru. Papa a continuat, astfel, seria de cateheze din ciclul intitulat ”Duhul și Mireasa. Duhul Sfânt călăuzește Poporul lui Dumnezeu în întâmpinarea lui Isus, speranța noastră”. La începutul audienței, lectorii au citit în diferite limbi o pericopă din Scrisoarea către Coloseni (3,16-17), în care apostolul scrie: ”Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi din plin! Învăţaţi-vă şi îndemnaţi-vă unii pe alţii cu toată înţelepciunea în psalmi, în imnuri şi în cântări spirituale! Cântaţi lui Dumnezeu mulţumindu-i în inimile voastre! Şi tot ceea ce faceţi în cuvânt sau faptă, toate [să le faceţi] în numele Domnului Isus, mulţumindu-i lui Dumnezeu Tatăl prin el!”

”Ca pregătire pentru apropiatul Jubileu”, a spus papa la cateheză, ”am invitat să dedicăm anul 2024 unei mari «simfonii de rugăciune». Prin cateheza de astăzi, aș dori să amintesc că Biserica are deja o simfonie a rugăciunii al cărei compozitor este Duhul Sfânt, și anume Cartea Psalmilor”.

”Ca în orice simfonie”, a reluat Sfântul Părinte, ”aceasta cuprinde diferite "mișcări", adică diferite genuri de rugăciune: laudă, mulțumire, implorare, plângere, narațiune, reflecție sapiențială și altele, atât în forma personală, cât și în forma corală a întregului popor. Acestea sunt cântările pe care Spiritul însuși le-a pus pe buzele Miresei, Biserica sa. Toate Cărțile Bibliei, am amintit data trecută, sunt inspirate de Duhul Sfânt, la fel fiind și Cartea Psalmilor, în sensul că este plină de inspirație poetică”.

”Ceea ce recomandă cel mai mult psalmii pentru primirea noastră”, a subliniat papa la cateheză, ”este faptul că ei au fost rugăciunea lui Isus, a Mariei, a apostolilor și a tuturor generațiilor creștine dinaintea noastră. Când îi recităm, Dumnezeu îi ascultă cu acea mare "orchestrație" care este comuniunea sfinților. Isus, potrivit Scrisorii către Evrei, intră în lume având în inimă versetul unui psalm - "Iată, vin să fac voința ta, Dumnezeule" (cf. Evr 10,7; Ps 40,9) - și părăsește această lume, potrivit Evangheliei lui Luca, cu un alt verset pe buze: "Tată, în mâinile tale încredințez sufletul meu" (Lc 23,46; cf. Ps 31,6). Folosirea psalmilor în Noul Testament este urmată de cea a Părinților și a întregii Biserici, care face din ei o parte permanentă în celebrarea Sfintei Liturghii și în Liturgia Orelor”.

Desigur, a reluat papa, ”nu putem trăi doar din moștenirea trecutului: trebuie să facem din psalmi rugăciunea noastră. S-a scris că, într-un anumit sens, trebuie să devenim noi înșine "autorii" psalmilor, făcându-i să devină ai noștri și rugându-ne cu ajutorul. Dacă există psalmi sau doar versete care ne vorbesc inimii noastre, este bine să-i repetăm și să ne rugăm cu ajutorul lor pe parcursul zilei. Psalmii sunt rugăciuni "pentru toate anotimpurile": nu există stare sufletească sau necesitate care să nu găsească în ei cele mai bune cuvinte pentru a le transforma în rugăciune. Spre deosebire de toate celelalte rugăciuni, psalmii nu-și pierd eficacitatea din cauza repetiției; dimpotrivă, o măresc. De ce? Pentru că ei sunt inspirați de Dumnezeu și îl "respiră" pe Dumnezeu, de fiecare dată când sunt citiți cu credință”.

”Psalmii”, a evidențiat papa, ”ne permit să nu sărăcim rugăciunea noastră, reducând-o doar la cereri, la un continuu "dă-mi, dă-ne...". Învățăm aceasta din Tatăl Nostru, care înainte de a cere "pâinea cea de toate zilele" spune: "Sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta". Psalmii ne ajută să ne deschidem spre o rugăciune mai puțin egocentrică - o rugăciune de laudă, de binecuvântare, de mulțumire - și ne ajută, de asemenea, să devenim vocea întregii creații, cuprinzând-o în preamărirea noastră”.

”Frați și surori”, a spus papa la finalul catehezei, ”Duhul Sfânt, care a dat Bisericii-Mireasă cuvintele pentru a se ruga Mirelui ei divin, să ne ajute să le facem să răsune astăzi în Biserică și să facem din acest an pregătitor pentru Jubileu o adevărată simfonie a rugăciunii”.

La saluturile finale, papa a făcut una apel cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, care va fi marcată joi la inițiativa Organizației Națiunilor Unite. ”Aceasta”, a spus papa în apelul său, ”să fie o ocazie de a ne îndrepta o privire atentă și fraternă către toți cei care sunt nevoiți să fugă din casele lor în căutarea păcii și a siguranței. Suntem cu toții chemați să-i primim, să-i promovăm, să-i însoțim și să-i integrăm pe cei care bat la ușile noastre. Mă rog ca statele să se străduiască să asigure condiții umane pentru refugiați și să faciliteze procesele de integrare”.

Salutând, apoi, pelerinii de limba italiană, papa a menționat prezența celor din Asociația "Prietenii Cardinalului Celso Costantini", însoțiți de episcopul diecezei de Concordia-Pordenone, mons. Giuseppe Pellegrini, care au organizat un pelerinaj la Roma cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a Conciliului Chinez [Concilium Sinense] de la Shanghai. ”Acest lucru”, a spus pontiful, ”mă face să mă gândesc la dragul popor chinez. Să ne rugăm mereu pentru acest popor nobil și atât de curajos, care are o cultură atât de frumoasă. Să ne rugăm pentru poporul chinez”.

La nelipsitul salut final, adresat tinerilor, bolnavilor, bătrânilor și soților recent căsătoriți, papa a amintit că pe 21 iunie este comemorarea liturgică a Sfântului Alois Gonzaga, ”care a iubit viața și de aceea a consumat-o în totalitate pentru marile idealuri creștine. El să vă ajute să redescoperiți vocația la sfințenie în dăruirea generoasă de sine față de Dumnezeu și față de frații și surorile voastre”.

”Să continuăm să ne rugăm pentru pace”, a adăugat papa Francisc. ”Războiul este întotdeauna o înfrângere, încă de la început. Să ne rugăm pentru pace în chinuita Ucraină, în Țara Sfântă, Sudan, Myanmar și oriunde oamenii suferă din cauza războiului. Să ne rugăm în fiecare zi pentru pace”.

Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea ”Tatăl Nostru” cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică a papei, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.