Papa la G7: Nicio mașină nu ar trebui să aleagă suprimarea vieții unei ființe umane
Salvatore Cernuzio - Cetatea Vaticanului
14 iunie 2024 - Vatican News. Scenariul pare distopic, dar riscul este la fel de real ca întotdeauna: "Nicio mașină nu ar trebui să aleagă vreodată să ia viața unei ființe umane". Francisc se află la reuniunea Grupului celor Șapte (G7) de la Borgo Egnazia, în Apulia, fiind primul papă care participă la un summit al 'Marilor Pământului', la care vorbește despre inteligența artificială: un 'instrument fascinant', dar în același timp 'formidabil', spune el, capabil să aducă beneficii sau să provoace daune, ca toate 'instrumentele' create de om de la începutul timpului.
Cu 20 de minute mai devreme decât era programat, elicopterul papei a aterizat la ora 12.10 pe terenul de sport, pe o întindere de măslini. Primirea Suveranului Pontif a fost făcută de prim-ministrul italian, Giorgia Meloni. Cu ea o strângere de mână și câteva remarci în glumă: "Încă în viață", spune premierul. ''Suntem în doi'', răspunde Francisc. ”Va fi o zi lungă, dar frumoasă”, a reluat Meloni. Împreună, într-o mașină de golf, se îndreaptă spre reședința privată unde, după ora 12.30, încep primele patru convorbiri bilaterale: Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internațional, și președinții ucrainean Zelenski, cel francez Macron și cel canadian Trudeau. La ora 14.00, Papa Francisc merge în Sala Arena, unde strânge pe rând mâna tuturor celor care stau la masa rotundă. Unii îl îmbrățișează sau se apleacă pentru a-i șopti câteva cuvinte la ureche.
Meloni a introdus discursul papei, explicând în primul rând alegerea Apuliei ca teritoriu care "a reprezentat din punct de vedere istoric o punte între Est și Vest, un loc de dialog, o mare de mijloc cu Africa și Orientul Mijlociu". Apoi i-a mulțumit 'Sanctității Sale', a cărui participare, a spus ea, 'face inevitabil ca această numire să fie istorică'.
Așezat la masă cu liderii, papa își împărtășește apoi gândurile sale despre inteligența artificială, un subiect căruia îi dedicase deja Mesajul său pentru cea de-a 58-a Zi mondială a comunicațiilor sociale. În fața bărbaților și femeilor care dețin responsabilitatea asupra lumii, el discută acum despre oportunități, dar mai ales despre riscurile și "efectele asupra viitorului umanității". Privirea este fixată mai ales asupra acestui război cu "piesele" sale din ce în ce mai unificate.
”Într-o situație dramatică precum cea a conflictelor armate”, a spus papa în discursul său, ”este urgent să se regândească dezvoltarea și utilizarea unor dispozitive precum așa-numitele "arme autonome letale" pentru a le interzice utilizarea, începând deja cu un efort proactiv și concret de a introduce un control uman mai mare și mai semnificativ”.
Să nu se întâmple niciodată ca mașinile să-l ucidă pe omul care le-a creat. Tocmai de la ingeniozitatea umană își desprinde Francisc reflecția de pe scena G7, pentru a clarifica cum nu există prejudecăți în privința progresului științific și tehnologic, ci mai degrabă teama de o derivă: "Știința și tehnologia sunt produse extraordinare ale potențialului creativ al nostru, al oamenilor", articulează Suveranul Pontif. Și "tocmai din utilizarea acestui potențial creativ pe care Dumnezeu ni l-a dat, ia naștere inteligența artificială". Un "instrument extrem de puternic", subliniază papa, utilizat în atât de multe domenii ale activității umane: medicină, muncă, cultură, comunicare, educație, politică. "Acum este legitim să presupunem că utilizarea sa va influența din ce în ce mai mult modul nostru de viață, relațiile noastre sociale și, în viitor, chiar modul în care concepem identitatea noastră ca ființe umane".
Prin urmare, pe de o parte, ele entuziasmează posibilitățile pe care le oferă inteligența artificială; pe de altă parte, generează teamă din cauza consecințelor pe care le anunță. În primul rând, pentru Francisc, trebuie făcută o distincție corectă între o mașină care "poate, în anumite forme și prin aceste noi mijloace, să producă alegeri algoritmice" și, prin urmare, "o alegere tehnică între mai multe posibilități", și ființa umană care, în schimb, "nu numai că alege, dar în inima sa este capabilă să decidă".
”Din acest motiv, în fața minunilor mașinilor, care par a fi capabile să aleagă în mod autonom, trebuie să ne fie clar”, a subliniat pontiful, ”că ființei umane trebuie să îi rămână întotdeauna decizia, chiar și cu tonurile dramatice și urgente cu care aceasta se prezintă uneori în viața noastră”.
Avertismentul papei este tranșant: "Am condamna omenirea la un viitor fără speranță dacă le-am lua oamenilor capacitatea de a decide asupra lor și a vieții lor, condamnându-i să depindă de alegerile mașinilor. Trebuie - spune papa - să garantăm și să protejăm un spațiu de control uman semnificativ asupra procesului de alegere a programelor de inteligență artificială: demnitatea umană însăși depinde de aceasta".
Mai precis, nu este vorba doar de un progres științific, ci ne aflăm în fața unei "adevărate revoluții cognitiv-industriale, care - spune papa Francisc - va contribui la crearea unui nou sistem social caracterizat de transformări epocale complexe".
Inteligența artificială ar putea permite o democratizare a accesului la cunoaștere, progresul exponențial al cercetării științifice, posibilitatea de a delega mașinilor locuri de muncă obositoare; dar, în același timp, ar putea aduce cu sine o mai mare nedreptate între națiunile avansate și națiunile în curs de dezvoltare, între clasele sociale dominante și clasele sociale asuprite, punând astfel în pericol posibilitatea unei "culturi a întâlnirii" în favoarea unei "culturi a rebutului". Acesta este pericolul.
Prin urmare, Francisc vorbește de "etică": în ea se află condiția umană de "libertate" și "responsabilitate"; fără ea, "omenirea a pervertit scopurile ființei sale, transformându-se într-un dușman al ei însăși și al planetei". Iar astăzi, când, observă papa, "există o pierdere sau cel puțin o eclipsă a sensului umanului și o aparentă insignifianță a conceptului de demnitate umană", programele de inteligență artificială "trebuie să fie întotdeauna ordonate către binele fiecărei ființe umane". Ele trebuie să aibă, așadar, "o inspirație etică".
În acest sens, papa menționează pozitiv semnarea la Roma, în anul 2020 marcat de pandemie, a Apelului de la Roma pentru etica Inteligenței Artificiale și susținerea acelei forme de moderare etică a algoritmilor condensată în neologismul 'algor-etică'. ”Dacă ne străduim să definim un set unic de valori globale, putem totuși să găsim principii comune cu care să abordăm și să rezolvăm orice dileme sau conflicte de viață”.
Printre diferitele riscuri, papa se teme și de cel al unei "paradigme tehnocrate". Tocmai aici, spune el, ”activitatea politică” devine ”urgentă”. Politica, care pentru mulți este astăzi "un cuvânt urât" care amintește de "erori", "corupție", "ineficiența unor politicieni" la care se adaugă "strategii menite să o slăbească, să o înlocuiască cu economia sau să o domine cu o anumită ideologie". Totuși, "poate lumea să funcționeze fără politică?", se întreabă papa. "Este nevoie de politică", este răspunsul.
"Există întotdeauna tentația de a standardiza totul", adaugă spontan papa. Și citează "un roman celebru de la începutul secolului al XX-lea", The Lord of the World (Domnul lumii – tr.n.), cartea lui Richard Hugh Benson citată de mai multe ori în trecut: "Un roman englezesc care arată viitorul fără politică, un viitor uniformizator. Este bine să o citești, este interesantă", spune suveranul pontif.
Pontiful reiterează așadar, în fața scenariilor descrise, urgența unei "politici sănătoase" care să ne facă să privim viitorul cu speranță și încredere. Există, într-adevăr, "lucruri care trebuie schimbate cu o resetare de fond și cu transformări importante" și "numai o politică sănătoasă ar putea deschide calea, implicând cele mai diverse sectoare și cunoștințe", asigură papa. "În acest fel", adaugă el, "o economie integrată într-un proiect politic, social, cultural și popular care tinde spre binele comun poate deschide calea spre oportunități diferite, care nu implică oprirea creativității umane și a visului său de progres, ci mai degrabă canalizarea acestei energii într-un mod nou".
