Papa Francisc: Diavolul este alungat de credință, dar revine prin superstiții

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
25 septembrie 2024 – Vatican News. ”Bătălia împotriva diavolului se câștigă așa cum a câștigat-o Isus în pustiu: lovindu-l cu Cuvântul lui Dumnezeu”, a spus papa Francisc la cateheza audienței generale de miercuri, 25 septembrie a.c., desfășurată în Piața Sfântul Petru cu participarea a zeci de mii de romani și pelerini de pe diferite continente.

Cateheza audienței generale

La cateheza de miercuri, papa a continuat seria învățăturii despre ”Duhul și Mireasa. Duhul Sfânt călăuzește poporul lui Dumnezeu în întâmpinarea lui Isus, speranța noastră” și a vorbit în mod special despre ”Isus a fost condus de Duhul în pustiu. Duhul Sfânt, aliatul nostru în lupta cu duhul răului”. Cateheza papei a fost precedată de lectura unei pericope biblice, luată din Evanghelia după Sfântul Luca (4,1-2; 13-14), referitoare la ispitirile la care diavolul l-a supus, fără izbândă, pe Isus în pustiu.

După ce a fost botezat în Iordan, Isus a fost condus de Duhul Sfânt în pustiu, unde a fost ispitit de diavol. Inițiativa, a remarcat papa, nu este a satanei, ci a lui Dumnezeu. Mergând în pustiu, Isus nu cade în capcana dușmanului, ci ascultă de o inspirație a Duhului Sfânt. După ce a învins încercarea, Isus – după cum subliniază evanghelistul, s-a întors în Galileea ”cu puterea Duhului” (Lc 4,14).

”Isus, în pustiu, s-a eliberat de satana și acum poate să eliberez de satana. Este ceea ce evangheliștii pun în lumină prin numeroasele relatări despre eliberarea celor posedați. Isus le spune opozanților săi: dacă eu scot diavolii cu Duhul lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu a ajuns cu adevărat la voi” (Mt 12,27).

În timpurile noastre, a continuat papa Francisc, ”asistăm la un fenomen ciudat cu privire la diavol. La un anumit nivel cultural, se consideră că el pur și simplu nu există. Ar fi un simbol al subconștientul colectiv ori al alienării, cu alte cuvinte, o metaforă. Dar cea mai mare viclenie a diavolului este să lase de crezut că el nu există, după cum a scris cineva (Charles Baudelaire). Și totuși, lumea noastră tehnologică și secularizată abundă în vrăjitori, ocultism, spiritism, astrologi, vânzători de farmece și de amulete și, din păcate, de adevărate secte satanice. Dat afară pe ușă, diavolul a intrat înapoi, s-ar spune, pe fereastră. Alungat de credință, el se întoarce prin superstiție”.

”Dovada cea mai puternică a existenței diavolului”, a evidențiat papa Francisc, ”nu o avem în cei păcătoși și cei posedați, ci în sfinți. E adevărat că diavolul este prezent și lucrător în anumite forme extreme și inumane de rău și de răutate pe care le vedem în jurul nostru. Pe această cale, însă, este practic imposibil să ajungem, în cazurile izolate, la certitudinea că este vorba chiar de el, dat fiind că nu putem să cunoaștem cu precizie unde se încheie lucrarea lui și unde începe răul nostru propriu. De aceea, Biserica este destul de prudentă și riguroasă în a practica exorcismul, spre deosebire de ceea ce se întâmplă, din nefericire, în anumite filme”.

Tocmai în viața sfinților, a reluat papa Francisc, diavolul este constrâns să iasă la vedere și să se pună ”în lumină”. Toți sfinții și marii oameni de credință - care mai mult, care mai puțin – dau mărturie despre lupta lor cu această realitate întunecoasă și, la drept vorbind, nu se poate presupune că toți ar fi fost amăgiți sau simple victime ale prejudecăților din timpul lor”.

În orice caz, a spus Sfântul Părinte la finalul catehezei, ”bătălia împotriva duhului răului se câștigă așa cum a câștigat-o Isus în pustiu: lovindu-l cu Cuvântul lui Dumnezeu. Vedeți că Isus nu dialoghează cu diavolul, niciodată nu a intrat în dialog cu diavolul: ori îl alungă, ori în condamnă, dar nu dialoghează. În pustiu, El îi răspunde nu cu cuvintele sale, ci cu cuvântul lui Dumnezeu. Frați și surori, niciodată să nu dialogăm cu diavolul! Când vine cu ispitele – ar fi frumos acesta ori celălalt lucru – oprește-te! Înalță-ți inima către Domnul, roagă-te Fecioarei Maria și alungă-l departe, după cum Isus ne-a  învățat să-l izgonim”. Sfântul Petru sugerează încă un mijloc, de care Isus nu avea nevoie, dar noi, da: vegherea. Fiţi cumpătaţi, vegheaţi! Duşmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dă târcoale căutând pe cine să înghită! (1Pt 5,8). Iar Sfântul Paul, la rândul său, avertizează: Nu dați ocazie diavolului (Ef 4,27)”.

”După ce Cristos, pe cruce, a învins pentru totdeauna puterea conducătorului acestei lumi (In 12,31), diavolul – spunea un Părinte al Bisericii, este legat în lanțuri, asemenea unui câine,. Nu poate să muște pe nimeni, decât pe cel care, sfidând pericolul, se apropie de el. Poate să latre, poate să îndemne, dar nu poate să muște decât pe cel care vrea acest lucru (Sfântul Cezar de Arles, Discursuri 121, 6: CC 103, p. 507)”.

Tehnologia modernă, a reluat papa, oferă, pe lângă numeroase resurse pozitive care trebuie apreciate, și nenumărate mijloace ”de a da ocazie diavolului” și mulți cad în aceasta. Să ne gândim la pornografia pe Internet, în spatele căreia se află o piață foarte prosperă. Acesta este un fenomen destul de răspândit, de care creștinii, însă, trebuie să se ferească mult și pe care trebuie să-l respingă cu tărie, pentru că orice telefon mobil are acces la această brutalitate, la acest limbaj al diavolului, care este pornografia pe Internet”.

Cu toate acesta, a evidențiat papa la cateheză, ”conștiința lucrării diavolului în istorie nu trebuie să ne descurajeze. Gândul final trebuie să fie, chiar și acest caz, de încredere și de siguranță. Cristos l-a învins pe diavol și ni l-a dăruit pe Duhul Sfânt pentru ca noi să ne însușim victoria sa. Chiar lucrarea dușmanului poate să se transforme în avantajul nostru dacă, prin ajutorul lui Dumnezeu, o facem să slujească pentru purificarea noastră. Să-i cerem, de aceea, Duhului Sfânt, folosindu-ne de cuvintele imnului Veni Creator: Îndepărtează-l de la noi pe dușman / Și dăruiește-ne degrabă pacea. / Împreună cu tine, care ne ești călăuză / Vom evita tot răul”.

Apel la pace în Liban

”Sunt îndurerat”, a spus după cateheză papa Francisc, într-un apel la pace în Țara Cedrilor, ”pentru știrile care vin din Liban, unde în ultimele zile bombardamente intense au provocat multe victime și distrugeri. Îmi exprim urarea ca la nivelul comunității internaționale să se depună orice efort pentru a opri această escaladare înfricoșătoare. Este inacceptabil! Îmi exprim apropierea mea față de poporul libanez, care a suferit deja prea mult în trecutul recent. Și să ne rugăm pentru toate popoarele care suferă din cauza războiului: să nu uităm de chinuita Ucraină, Myanmar, Palestina, Israel, Sudan și de toate popoarele chinuite. Să ne rugăm pentru pace!”.

Călătoria apostolică în Luxemburg și Belgia

Cateheza papei a fost urmată, ca de obicei, de mai multe saluturi adresate pelerinilor din diferite țări. Salutând pelerinii francofoni, papa a spus că încredințează rugăciunilor lor apropiata sa călătorie apostolică în Luxemburg și Belgia - pe care o începe joi și o va încheia duminică, 29 septembrie – ”pentru ca aceasta să fie ocazia unui nou avânt de credință în aceste țări”.  

Saluturi adresate pelerinilor

Adresându-se pelerinilor polonezi, papa a spus că în fața tragediei războiului din Ucraina și a inundațiilor care au devastat patria lor, să nu se lase dominați de egoism și indiferență, ci, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-i susțină prin solidaritate pe cei suferinzi și nevoiași, care deseori nu văd o speranță.

Pelerinilor de limba germană, papa Francisc le-a amintit că se apropie sărbătoarea liturgică, după calendarul roman, a Sfinților Arhangheli Mihail, Rafael și Gabriel. Ei ne amintesc că ”în lupta împotriva celui rău nu suntem singuri. Să-l invocăm în chip deosebit”, a îndemnat pontiful, ”pe arhanghelul Mihail, patronul Germaniei, pentru ca să fie apărarea noastră împotriva răutății și amenințărilor diavolului”.

La salutul în limba italiană, papa a menționat mai multe grupuri parohiale și diecezane, în special adolescenții diecezei de Forli care se pregătesc să primească sacramentul Mirului, îndemnându-i ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fie ”mărturisitori curajoși ai Evangheliei între cei de aceeași vârstă” și ”protagoniști de pace și fraternitate în mediile în care trăiesc”.

La nelipsitul salut adresat la final tinerilor, bolnavilor, bătrânilor și soților recent căsătoriți, Sfântul Părinte i-a îndemnat să fie ”mereu credincioși idealului evanghelic și să-l împlinească în activităților lor de fiecare zi, punându-și zi de zi încrederea în harul Domnului”.

Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru, cântată în limba latină, și cu binecuvântarea apostolică a papei, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.