Papa Francisc, studenților de teologie: Teologia conduce la iubire
Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
16 octombrie 2024 – Vatican News. ”Sunt bucuros să intervin la deschiderea noului vostru an academic 2024/2025”, a spus papa Francisc în mesajul video pentru studenții teologi, cu prilejul deschiderii anului academic, al Facultății Pontificale de Teologie din Sicilia. ”În mod ideal”, spune pontiful, mă plasez pe urmele Sfântului Ioan Paul al II-lea, care a vizitat Facultatea din Sicilia pe 21 noiembrie 1982, în timpul vizitei sale pastorale la Belice și Palermo”.
”Facultatea dumneavoastră”, evidențiază papa, ”născută cu o puternică vocație ecleziologică, este chemată din interiorul istoriei să se facă protagonistă în abordarea acelor provocări pe care Mediterana le pune teologiei: dialogul ecumenic cu Orientul; dialogul interreligios cu islamul și iudaismul; apărarea demnității umane; forța culturală și socială a religiozității populare - „pietatea populară”, cum spunea Sfântul Paul al VI-lea”. Apoi, a continuat pontiful, ”este vorba despre a învăța meșteșugul teologiei ca țesătură a plaselor evanghelice ale mântuirii, chiar de-a lungul țărmurilor siciliene ale Mediteranei; este o muncă răbdătoare care încearcă să povestească iubirea Maestrului, capabilă să stârnească uimirea întâlnirii și a prieteniei. Uimire, care este tocmai nervul care stârnește credința. Imaginați-vă, așadar, momentul în care Maestrul se oprește, de-a lungul Mării Galileii, pentru a-i contempla pe acei pescari care își aranjează plasele (Mt 4,18-22): ce l-a determinat să îi cheme în jurul său, să se înconjoare de umanitatea lor, să îi invite ca pescari de oameni? Și de ce plasele lumii devin semn și instrument al mântuirii?”.
Sarcina teologiei
”Aceasta este sarcina teologiei din Mediterana”, a spus papa Francisc, ”să țeasă plase de mântuire, plase evanghelice fidele modului de a gândi și de a iubi al lui Isus, construite cu firele harului și împletite cu mila lui Dumnezeu, cu ajutorul cărora Biserica poate continua să fie, chiar și în Mediterana, un semn și un instrument de mântuire pentru oameni. Și acesta este modul în care teologia poate iubi, poate deveni caritate”.
Slujirea aproapelui
”Este o adevărată analogie a crucii”, a continuat pontiful, ”de la înălțimea crucii, teologul este provocat să privească realitatea umană cu ochii celui care s-a coborât până în punctul de a deveni cel mai mic dintre oameni, renunțând la prerogativele sale divine și asumându-și condiția de slujitor. Îmi place să mă gândesc, prin urmare, la un salt al proximității, un salt al proximității, care completează saltul credinței, pentru a nu fi un privitor al istoriei, ci un țesător de plase care știe să lege în jurul său umanitatea ospitalieră a lui Cristos și a Evangheliei sale”.
Mâinile teologilor și misiunea lor
”Fraților și surorilor”, a spus papa, ”plasele sunt țesute și reparate stând pe jos, adesea în genunchi. Să nu uităm că aceasta este cea mai bună poziție pentru a-l iubi pe Domnul: în genunchi. Înseamnă să preluăm stilul spălării picioarelor și pe cel al bunului samaritean care se apleacă în fața rănilor celui în suferință. Mâinile teologilor ni le putem imagina astfel: mâini care spun despre îmbrățișarea lui Dumnezeu, mâini care oferă tandrețe - să nu uităm acest cuvânt, tandrețe, care este stilul, lui Dumnezeu -, mâini care îi ridică pe cei căzuți și îi îndrumă spre speranță. Și să nu uităm că doar o singură dată este permis să privim o persoană de sus: doar pentru a o ajuta să se ridice.
Și aceasta, îmi place să spun, este vocația insulei voastre. Este însă și un loc în care culturi, istorii și chipuri diferite se întâlnesc în armonie, angajând teologia să cultive dialogul cu Bisericile surori din Orient care privesc spre Mediterana. Calea dialogului ecumenic și interreligios este cea pe care trebuie să o propunem și să o susținem prin experiențe de întâlnire, experiențe și de confruntare și de colaborare în ascultarea comună a Duhului Sfânt. Este moștenirea atâtor martiri ai dialogului în Mediterana. Prin urmare, vi se încredințează misiunea de a vă constitui ca laborator al unei teologii a dialogului ecumenic și al unei teologii a religiilor care să conducă la o teologie a dialogului interreligios. Întotdeauna cuvântul „dialog”, „dialog”: deschidere”, a dorit să sublinieze pontiful.
O teologie de la înălțimea crucii
”Mediterana are nevoie de o teologie vie”, a spus papa în încheiere, ”una care să își cultive pe deplin dimensiunea contextuală, devenind un apel pentru toți. Promovați o teologie care, de la înălțimea crucii și în genunchi în fața aproapelui, folosește cuvinte umile, sobre și radicale, pentru a-i ajuta pe toți să ajungă la compasiune și cuvinte care ne învață să facem și să iubim, pentru a genera o istorie nouă, dar o istorie înrădăcinată în istoria poporului”.
În salutul final, papa Francisc le-a mulțumit și le-a transmis studenților gândul său încurajare și, le-a cerut, să nu uite să se roage pentru el.