Căutare

 Cardinalul Francois Xavier Bustillo Cardinalul Francois Xavier Bustillo  (Vatican Media)

Vizita papei Francisc la Ajaccio: interviu cu cardinalul François Xavier Bustillo

Sala de Presă a Sfântului Scaun organizează joi, 12 decembrie a.c., un briefing cu jurnaliștii despre apropiata călătorie apostolică pe care papa Francisc o efectuează la Ajaccio, în Corsica, duminică 15 decembrie. Călătoria papei este prilejuită de încheierea unui simpozion despre religiozitatea populară în regiunea Mediteranei, despre care ne-a vorbit într-un interviu cardinalul François Xavier Bustillo, episcop de Ajaccio.

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
10 decembrie 2024 – Vatican News
. Directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, a adus la cunoștința jurnaliștilor acreditați că joi, 12 decembrie a.c., are loc un briefing pentru prezentarea programului călătoriei apostolice pe care papa Francisc, la invitația autorităților civile și bisericești din Franța, o va efectua la Ajaccio, în Corsica, duminică 15 decembrie, cu ocazia unui congres dedicat religiozității populare în regiunea Mării Mediterane.

Întâlnirea cu reprezentanții presei începe joi la ora 13.00 și se desfășoară la sediul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, pe Via della Conciliazione, nr. 54, nu departe de Piața Sfântul Petru.

Agenda călătoriei apostolice la Ajaccio

Potrivit programului oficial, papa ajunge pe aeroportul internațional din Ajaccio la ora 9.00, iar o oră mai târziu prezintă primul discurs al vizitei la sesiunea finală a congresului pastoral amintit, care se desfășoară la Palatul Congreselor și Expozițiilor din orașul corsican.

În jurul orie 11.30, papa merge în catedrala dedicată Fecioarei Maria ridicată la cer, unde prezintă al doilea discurs al vizitei și conduce rugăciunea ”Îngerul Domnului”, cu participarea episcopilor, preoților, diaconilor, persoanelor consacrate și a seminariștilor.

La 15.30, în Piața Austerlitz, papa prezidează Sfânta Liturghie a celei de-a treia duminici a Adventului (după ritul roman sau latin) și prezintă omilia celebrării euharistice.

În fine, la 17.30, pontiful merge la aeroportul din Ajaccio, unde are o întâlnire cu președintele Republicii Franceze, după care se întoarce la Roma, sosirea fiind prevăzută pentru ora 19.00.

Într-un interviu realizat de colegul nostru de la redacția franceză Jean-Charles Putzolu cu episcopul de Ajaccio, cardinalul François Xavier Bustillo, se menționează faptul că a 47-a călătorie apostolică internațională a pontificatului reprezintă a 18-a călătorie efectuată de papa Francisc în țările din jurul Mediteranei, dar și prima vizită a unui papă în această insulă franceză.

Colocviul internațional despre tradițiile populare din regiunea Mediteranei a atras atenția episcopului Romei datorită celor două tematici pe care le reunește: devoțiunile și tradițiile populare, pe de o parte, considerate ca sursă de evanghelizare, iar pe de alta, Marea Mediterană înțeleasă de papa Francisc ca regiune care concentrează numeroase chestiuni teologice și geopolitice actuale, de la întâlnirea culturilor până la criza migrațiilor umane.

Cardinalul Bustillo despre vizita papei la Ajaccio

Întrebat fiind cum a luat contur proiectul unei vizite a papei la Ajaccio, cardinalul a subliniat că insula Corsica ”este un loc de tradiții. Geografic, nu este foarte departe de Roma. Este un loc în care există numeroase tradiții populare. În fiecare sat și în fiecare oraș au loc întotdeauna multe procesiuni. Există multe confrerii, peste trei mii”. În același timp, a adăugat prelatul, ”este important de știut că multe persoane sunt angajate în conferrii și procesiuni, manifestări pașnice și spirituale organizate în toate orașele și satele din Corsica. Papa este sensibil la această dimensiune spirituală, care în același timp reprezintă o dimensiune populară, umană, în care oamenii ies în stradă și își exprimă credința sa fără să facă îndoctrinare publică, ci cu simplitate și bucurie. Faptul că noi avem aceste tradiții”, a spus cardinalul Bustillo, ”a atras, probabil, și atenția Sfântului Părinte care vrea să vină ca să le sărbătorească. Poate că trebuie să le trăim și, de asemenea, să le promovăm”.

În privința colocviului despre religiozitatea populară din Mediterană organizat de dieceza de Ajaccio, prelatul a recunoscut că ”se vorbește mult de Mediterană, de problemele care sunt în jurul Mediteranei. Dintr-un punct de vedere politic, există războaie în jurul acestui spațiu, dar există, de asemenea, tradiții populare. Când unul se gândește la sudul Spaniei, are în minte procesiunile care se fac, mai ales în timpul Săptămânii Sfinte. Când unul se gândește la Sicilia, Sardinia, Corsica, la sudul Franței, acolo există aceste tradiții populare. Atunci ne-am spus că ar fi interesant și important să împărtășim trăirea acestor tradiții de la un mal la altul al Mediteranei. Cum trăiesc aceste tradiții populare sicilienii, sarzii, locuitorii din sudul Franței sau spaniolii? Faptul de a le împărtăși, de a se regăsi și de a ști că tradiția populară, dacă nu are un suflet, nu este decât folclor. Este vorba, de asemenea, de a propune o formare teologică referitoare la modalitatea de a evangheliza prin intermediul tradițiilor populare, ceea ce poate fi important și pentru viața Bisericii”.

Episcopul Bustillo a remarcat, în această privință că ”nu există un divorț ori o disociere” între aceste tradiții populare și misiunea de a vesti Evanghelia. ”Misiunea are nevoie de toate aspectele, de creativitate, de libertate și de tradiție. Ecident, există tradiții foarte teologice, academice, în care se dezvoltă o reflecție teologică, filosofică, sociologică și spirituală. Dar există, de asemenea, tradiții foarte simple, tradiții populare. Se poate evangheliza printr-o prezență pe stradă, prin faptul de a duce o imagine a Fecioarei Maria, de a-l sărbători pe Sfântul Erasmus. Este o formă de a-și spune că se iese în stradă pentru a cinsti un bărbat sau o femeie din trecut, pentru a o cinsti pe Fecioara Maria și toți sunt în mișcare. Devoțiunea populară este, de asemenea, o mișcare făcută în urma unei statui. Nu se cinstește și nu se venerează statuia în sine, ca într-o formă un pic idolatrică, ci viața Fecioarei Maria, a unui sfânt sau a martirilor, pe urmele cărora se pornește la drum. Cred că este important să ne întrebăm, fără să cădem în nostalgii, cum ne ajută să ieșim un pic dintr-o numită banalitate sau mediocritate amintirea bărbaților și femeilor din trecut care au trăit realități neobișnuite în viața lor obișnuită. Ei sunt cei care ne fac să pornim la drum, iar noi ne străduim să trăim ceva extraordinar”. ”A redescoperi în zilele noastre anumite tradiții”, a mai spus cardinalul Bustillo, ”nu este un gest de nostalgie față de trecut ori de cucerire a străzii, ci de a ne întreba cum ne ajută tradițiile spirituale să devenim mai buni, să fim alături de ceilalți. La o procesiune, într-adevăr, ne strângem cu toții împreună, cot la cot cu ceilalți - de dreapta ori de stânga, oameni care cred, care cred puțin, care nu cred -  dar ne regăsim cu toții în numele unei tradiții pe care vrem să o transmitem copiilor noștri, tinerilor noștri. În unele locuri, sunt continuate multe tradiții frumoase și cred că acest fapt poate să aducă un pic de sare sau chiar de zahăr în societatea noastră secularizată, o dimensiune de unitate acolo unde lumea se separă, unde se trăiește o anumită comuniune, unde sunt anumite cântări tradiționale, unde persoanele venite din altă parte pot să vadă că în satul acesta sau în orașul acesta mai există încă credință. Cred că trebuie să retrezim credința, să o resuscităm cu blândețe, dar să o facem și pe un plan exterior”.

”Papa vine ca să ne spună ca să continuăm să-l vestim pe Cristos, să o urmăm pe Fecioara Maria, să o sărbătorim pe străzi cum se face deseori în Corsica (Neprihănita Zămislire este ocrotitoarea Corsicii) și să trăim tradiția în jurul sfinților din trecut, vine să ne spună că noi toți putem deveni sfinți. Societatea noastră are nevoie de puncte luminoase, are nevoie să vadă bărbați și femei care strălucesc, care cheamă, care interpelează și care provoacă. Trăim într-un timp în care este nevoie de provocare, în sensul etimologic al termenului, căci cuvântul provocare conține termenul vocație, o chemare care ne amintește cine suntem și la ce suntem chemați”.

10 decembrie 2024, 12:06