Papa, Corpului Diplomatic: Concretă, amenințarea unui război mondial; să dialogăm chiar cu cei ”incomozi”
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
9 ianuarie 2025 – Vatican News. ”La începutul acestui an, care pentru Biserica catolică are o valoare simbolică specială, căci sensul Jubileului este acela de a face o pauză din frenezia care marchează din ce în ce mai mult viața cotidiană, pentru a ne împrospăta și a ne hrăni cu ceea ce este cu adevărat esențial: a se redescoperi fii ai lui Dumnezeu și, în El, frați, a ierta ofensele, a-i susține pe cei slabi și săraci, a lăsa pământul să se odihnească, a practica dreptatea și a regăsi speranța. La acestea sunt chemați toți cei care slujesc binele comun și practică acea formă înaltă de caritate – poate, cea mai înaltă formă de caritate – care este politica”. Sunt primele cuvinte din discursul pe care papa Francisc l-a prezentat joi, 9 ianuarie a.c., la tradiționala întâlnire de la începutul anului civil cu membrii Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun.
A luat parte, de asemenea, proaspătul ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, George Gabriel Bologan. Cuvântul de salut adresat Suveranului Pontif a fost prezentat de decanul Corpului Diplomatic pe lângă Sfântul Scaun, ambasadorul cipriot Georges Poulides.
Papa a reliefat, mai întâi, importanța acestei întâlniri de la început de an, o întâlnire care, dincolo de caracterul instituțional, își propune să fie familiară: ”un moment în care familia popoarelor se reunește în mod simbolic” prin reprezentanții săi ”pentru a face un schimb de urări fraterne, lăsând în urmă disputele care dezbină și pentru a redescoperi mai degrabă ceea ce unește”.
Sfântul Părinte a mărturisit că este în continuare răcit, drept care a cerut monseniorului Filippo Ciampanelli, de la Departamentul pentru Bisericile Orientale, să citească discursul adresat ambasadorilor. Au fost menționate, printre altele, cele peste 30 de vizite efectuate în Vatican de șefi de stat și de guvern în 2024, acordurile bilaterale cu mai multe state, precum și călătoriile apostolice internaționale efectuate în Indonezia, Papua Noua Guinee, Timorul de Est, Singapore, Belgia, Luxembourg și în Corsica. Amintind, de asemenea, vizitele pastorale în Italia – la Verona, Veneția și Trieste – papa a ținut să mulțumească în mod special autorităților italiene ”pentru angajamentul depus ca să pregătească Roma pentru Jubileu.
Trecând în revistă dramele și speranțele care au marcat parcursul omenirii în 2024, papa a menționat, printre altele, recenta ”reluare actelor execrabile de teroare”, precum cele din Germania, Statele Unite ale Americii dar și din alte țări. ”Ne aflăm în fața unor societăți din ce în ce mai polarizate”, a afirmat papa, ”în care se cuibărește un simț general de teamă și neîncredere față de aproapele și de viitor. Acest fapt este agravat de continua producere și răspândire a știrilor false – fake news – care nu doar că distorsionează realitatea faptelor, dar ajuns să distorsioneze conștiințele, suscitând false percepții ale realității și generând un climat de suspiciune care alimentează ura, prejudiciază siguranța persoanelor și compromite coexistența civilă și stabilitatea a întregi națiuni. Exemplificări tragice ale acestei stări de lucruri sunt atentatele suferite de președintele Guvernului Republicii Slovacia și de președintele ales al Statelor Unite ale Americii”.
Papa a împărtășit urarea ca ”Jubileul să reprezinte pentru toți – creștini și non creștini – o ocazie de a regândi și relațiile care ne leagă în calitate de ființe umane și comunități politice; de a depăși logica ciocnirii și a îmbrățișa logica întâlnirii; pentru ca timpul care ne așteaptă să nu ne găsească vagabonzi disperați, ci pelerini de speranță, altfel spus, persoane și comunități pe cale și angajate să construiască un viitor de pace. De altfel, în fața amenințării din ce în ce mai concrete a unui război mondial, vocația diplomației este aceea de a favoriza dialogul cu toți, inclusiv cu interlocutorii considerați mai incomozi sau care nu ar fi considerați legitimi pentru a negocia. Aceasta este singura cale pentru a frânge lanțurile de ură și răzbunare care încătușează și pentru a dezamorsa mecanismele egoismului, orgoliului și mândriei omenești, care sunt rădăcina oricărei voințe beligerante care distruge”.
În lungul și amplul său discurs, papa a făcut o adevărată pledoarie pentru ”o diplomație a speranței”, pentru care a spus că toți suntem chemați să devenim vestitori ”pentru ca norii negri de război să fie îndepărtați de un vânt reînnoit de pace”. Papa a evidențiat, astfel, câteva responsabilități de care orice lider politic ar trebui să țină cont în îndeplinirea obligațiilor, care ar trebui să fie îndreptate către edificarea binelui comun și dezvoltarea integrală a persoanei umane”.
La final, papa a preluat microfonul pentru a-și exprima mâhnirea și rugăciunea pentru victimele recentului cutremur din Tibet. Apoi, a adăugat că ”în perspectiva creștină, Jubileul este un timp de har. Și cât aș vrea ca acest 2025 să fie cu adevărat un an de har, bogat în adevăr, iertare, libertate, dreptate și pace. În inima unei persoane este cuprinsă speranța ca dorință și așteptare a binelui (Spes non confundit, nr. 1) și fiecare dintre noi este chemat să o facă să înflorească în jurul său. Aceasta este urarea mea cea mai cordială: ca speranța să înflorească în inimile noastre și timpul nostru să afle pacea mult dorită”.