Papa: Să nu ne pierdem speranța, să-i încredințăm lui Dumnezeu necazurile vieții noastre
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 26 martie 2025. Continuând ciclul catehezelor întitulat "Isus Cristos speranța noastră" în contextul meditațiilor asupra vieții lui Isus și a întâlnirilor sale, cateheza din 26 martie s-a oprit asupra întâlnirii lui Isus cu femeia samariteană.
După meditarea asupra întâlnirii lui Isus cu Nicodim, oprindu-se asupra întâlnirii lui Isus cu femeia samariteană, în cateheză se observă că astfel de momente de întâlnire cu Mântuitorul dau impresia că Isus ne așteaptă la răscrucea din viața noastră.
"Sunt întâlniri care ne surprind și, la început, poate că suntem chiar un pic neîncrezători: încercăm să fim precauți și să înțelegem ce se întâmplă.
Cu referire la episodul întâlnirii dintre Isus și femeia samariteană, în cateheză se explică: "Probabil că aceasta a fost și experiența femeii samaritene, menționată în capitolul patru din Evanghelia după sfântul Ioan (cf. 4:5-26). Ea nu se aștepta să găsească un bărbat la fântână la amiază, ba chiar spera să nu găsească pe nimeni. De fapt, ea merge să aducă apă de la fântână la o oră neobișnuită, când este foarte cald. Poate că acestei femei îi este rușine de viața ei, poate că s-a simțit judecată, condamnată, neînțeleasă și din acest motiv s-a izolat, a rupt relațiile cu toată lumea.
Pentru a merge din Iudeea în Galileea, Isus ar fi putut alege o altă rută, fără a traversa Samaria.
De asemenea, ar fi fost mai sigur, date fiind relațiile tensionate dintre evrei și samariteni. În schimb, Isus vrea să treacă pe acolo și se oprește chiar la acea fântână, tocmai la acea oră." "Isus" – se spune în continuarea catehezei – "ne așteaptă și este găsit chiar atunci când credem că nu mai există nicio speranță pentru noi."
Îndemnul pontifului din cateheza al cărei text a fost distribuit în formă scrisă este de a nu ne pierde speranța, chiar dacă istoria vieții noastre pare dificilă, complicată, poate chiar ruinată, deoarece avem întotdeauna posibilitatea de a o încredința lui Dumnezeu și de a începe din nou călătoria noastră. Dumnezeu este milostiv și ne așteaptă mereu!
