Căutare

Cookie Policy
The portal Vatican News uses technical or similar cookies to make navigation easier and guarantee the use of the services. Furthermore, technical and analysis cookies from third parties may be used. If you want to know more click here. By closing this banner you consent to the use of cookies.
I AGREE
Finale (Allegro)
Grila Podcast
Preotul capucin Roberto Pasolini ținând cea de-a patra Predică din Postul Mare 2025 (Aula Paul al VI-lea, vineri, 11 aprilie 2025) Preotul capucin Roberto Pasolini ținând cea de-a patra Predică din Postul Mare 2025 (Aula Paul al VI-lea, vineri, 11 aprilie 2025)  (ANSA)

Postul Mare. A patra predică: Mărturisitori și facilitatori ai unei noi umanități

"Aceasta poate fi cea mai mare speranță pe care trebuie să o cultivăm în acest an jubiliar: ca, pe măsură ce Biserica repetă gesturile credinței și tradiției sale, lumea să recunoască în noi ceva frumos și nou, capabil să trezească o tresărire a speranței universale. Iar noi, creștinii, să devenim din nou ceea ce am fost întotdeauna chemați să fim: bărbați și femei care, trecând prin poarta îngustă a iubirii lui Cristos, să fim mărturisitori și facilitatori ai unei noi umanități."

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 11 aprilie 2025. Chemarea la a fi mărturisitori și facilitatori ai unei noi umanități, trecând prin poarta strâmtă a iubirii lui Cristos, s-a aflat în centrul celei de-a patra Predici din Postul Mare, ținută de preotul capucin Roberto Pasolini, predicatorul Casei Pontificale, vineri, 11 aprilie a.c., în Aula Paul al VI-lea din Vatican.

Intitulată "Dilatarea speranței. Responsabilitatea Înălțării", predica a oferit o reflecție asupra darului Înălțării care "a lăsat Bisericii și lumii o moștenire unică". "Într-un moment în care ne este greu să părăsim scena, convinși că prezența noastră trebuie prelungită până la capăt, Domnul Isus ne arată cât de prețios este să știm să ne luăm rămas bun și să ne distanțăm, pentru a rămâne într-o comuniune mai profundă și mai autentică" – a observat predicatorul Casei Pontificale.  

Prelatul a explicat că meditațiile propuse în zilele de vineri din Postul Mare, din anul Jubileului, au avut menirea de a ne ajuta  "să rămânem legați cu statornicie de ancora vieții noastre: Cristos", care este pentru noi  "o poartă prin care să trecem cu încredere pentru a intra în relație cu Dumnezeu", aceasta fiind totodată "o viață plină de nuanțe și forme de dinamism, la care suntem chemați să ne convertim inimile, cu răbdare".

Predicatorul a explicat că, contemplând botezul, viața publică și, în cele din urmă, învierea lui Isus, s-a încercat recunoașterea trăsăturilor esențiale ale unei umanități transformate de Evanghelie. "În primul rând" – a spus –  "capacitatea de a primi totul ca pe un dar"; apoi, libertatea de a merge dincolo de succese și eșecuri; în cele din urmă, umilința de a ști cum să ne ridicăm după fiecare înfrângere, în spiritul bucuria a ceea ce am fost capabil să trăim în libertate și pace.

În cea de-a patra Predică din Postul Mare s-a evidențiat responsabilitatea de a da mărturie despre Evanghelie chiar și atunci când ni se cere să murim față de noi înșine, să ne dăruim gratuit celorlalți, părintele Pasolini spunând: "Revenirea lui Cristos la sfârșitul timpurilor este anticipată în mod misterios de fiecare gest prin care umanitatea noastră ar vrea să iubească, acceptând crucea ca pecete a botezului nostru. Chiar și mai ales atunci când acest lucru se întâmplă în tăcere sau indiferență, știind că viața noastră este acum ascunsă cu Cristos în Dumnezeu."

Cu referire la absența aparentă a lui Dumnezeu de pe scena istoriei, aceasta este, în realitate, "o intensă invitație adresată nouă", a explicat predicatorul, adăugând: "Dacă Domnul s-a înălțat la cer, pe pământ au rămas mădularele trupului său: noi suntem cei chemați să întruchipăm și să mărturisim adevărul Evangheliei, fără a ceda în fața unor forme de protagonism sau monopol. Cerul și pământul nu mai sunt îndepărtate sau separate, ci împletite într-o sinergie misterioasă de gesturi și cuvinte capabile să manifeste lumii plinătatea timpului".

Cu referire la Învierea Domnului nostru Isus Cristos, părintele Pasolini subliniază importanța de a înțelege că suntem chemați să recunoaștem că modul misterios al întoarcerii lui Cristos "nu poate decât să includă întregul său mister pascal: pătimire, moarte și înviere". "Într-adevăr" – a spus – "Paștele este calea prin care membrii trupului său – Biserica – sunt chemați să se facă vizibili în lume", iar "întoarcerea lui Cristos din cer se realizează împreună cu înaintarea spre cer a trupului său, care suntem noi",  creștini care, "purtându-și crucea în fiecare zi, mărturisesc adevărul celei mai mari iubiri".

Cea de-a patra Predică din Postul Mare s-a încheiat cu o rugăciune. Tată ceresc, Biserica ta să se bucure, cu bucurie sfântă, de taina pe care o trăiește în această celebrare de aducere de laudă, pentru ca, prin Fiul tău înălțat la cer, umanitatea noastră să fie înălțată lângă tine, iar noi, mădulare ale trupului său, să trăim în speranța de a ne uni cu Cristos, capul nostru, în slavă. Prin Cristos, Domnul nostru – s-a rugat părintele Pasolini la finalul celei de-a Patra predici din Postul Mare, de vineri 11 aprilie, din Aula Paul al VI-lea, din Vatican.

 

11 aprilie 2025, 11:50
Prev
April 2025
SuMoTuWeThFrSa
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
Next
May 2025
SuMoTuWeThFrSa
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031