Coronavirus. Sunt necesare etica riscului, cooperarea internaţională şi solidaritatea
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş
22 iulie 2020 – Vatican News. În centrul documentului se află trei principii cheie: dezvoltarea unei etici a riscului, implementarea cooperării internaţionale şi promovarea solidarităţii responsabile. Documentul se deschide cu o întrebare: Ce lecţii am învăţat din pandemie? Răspunsul este "lecţia fragilităţii”, care afectează întreaga lume, dar mai ales pacienţii spitalizaţi, deţinuţii din închisori, refugiaţii din taberele de refugiaţi. Există însă şi o altă învăţătură: conştientizarea faptului că viaţa este un dar. De asemenea, pandemia ne-a făcut să înţelegem că totul este în conexiune şi că "devastarea pământului" şi alegerile economice bazate pe lăcomie şi consumul în exces au avut şi consecinţe asupra răspândirii virusului.
Prin urmare, ar trebui acordată o atenţie sporită "interdependenţei umane şi vulnerabilităţii comune"- reiterează Academia Pontificală pentru Viaţă în document, deoarece, în timp ce "ţările şi-au sigilat graniţele", unele chiar pun în aplicare "un joc cinic de acuzaţie reciprocă", însă "virusul nu recunoaşte graniţele". De aici, apelul la "o sinergie a eforturilor" de a împărtăşi informaţii, de a oferi ajutor şi de a aloca resurse. O atenţie deosebită trebuie acordată şi dezvoltării tratamentelor şi vaccinurilor: în acest domeniu, "absenţa coordonării şi cooperării" reprezintă un obstacol în tratamentul împotriva Covid-19.
Aşadar, ce trebuie făcut? În primul rând, documentul reafirmă importanţa "eticii riscului", care implică responsabilităţi specifice faţă de persoanele a căror sănătate, viaţă şi demnitate prezintă un risc mai mare.
În al doilea rând, Academia Pontificală pentru Viaţă solicită "eforturi globale şi cooperare internaţională", astfel încât "accesul la servicii medicale de calitate şi la medicamente esenţiale" să fie recunoscut ca "drept uman universal".
În acelaşi timp, se speră într-o "cercetarea ştiinţifică responsabilă", adică integrală, fără conflicte de interese şi bazată pe reguli de egalitate, libertate şi echitate. "Dimensiunea publică a cercetării nu poate fi sacrificată pe altarul veniturilor private", se spune în documentul Academiei Pontificale pentru Viaţă.
De asemenea, se pune accentul pe importanţa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a susţine mai ales "nevoile şi preocupările ţărilor mai puţin dezvoltate", care se confruntă cu o astfel de catastrofă fără precedent.
În final, Academia Pontificală pentru Viaţă îşi exprimă speranţa promovării unei solidarităţi responsabile, în măsură să recunoască aceiaşi demnitate pentru fiecare persoană umană, în special persoanele care se confruntă cu grave dificultăţi. Documentul se încheie cu îndemnul la "o atitudine de speranţă". "Este timpul să ne imaginăm şi să implementăm un proiect de coexistenţă umană care să permită un viitor mai bun pentru toţi" se spune în documentul "Comunitatea umană în era pandemiei. Reflecţii perene despre renaşterea vieţii".
