Biserica îi apără pe indigeni. "Doctrina descoperirii" nu a fost niciodată catolică
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 31 martie 2023. Această temă a fost discutată cu ocazia călătoriei apostolice a papei Francisc în Canada, între 24 și 30 iulie 2022, când s-a evidențiat necesitatea ca Biserica să se distanțeze în mod oficial de așa-numita "Doctrină a descoperirii", în vogă în secolele trecute, potrivit căreia un monarh creștin care descoperea regiuni locuite de băștinași avea dreptul să le declare ale sale, ca și cum nu ar fi aparținut nimănui. Aceasta a fost o poziție juridică adoptată de puterile coloniale care chemau în cauză unele bule papale din secolul al XV-lea care
acordau stăpânilor colonizatori bunurile popoarelor băștinașe, fiind vorba despre documente politice, instrumentalizate pentru acte imorale. Însă, trebuie precizat că, încă din 1537, papa Paul al III-lea a declarat solemn că indigenii nu trebuiau să fie înrobiți sau jefuiți de proprietățile lor.
Cu ajutorul popoarelor indigene, "Biserica a dobândit o mai mare conștientizare a suferințelor lor, trecute și prezente, din cauza exproprierii pământurilor lor... și a politicilor de asimilare forțată, promovate de autoritățile guvernamentale ale vremii, care urmăreau eliminarea culturilor lor". Astfel se afirmă în "Nota comună privind doctrina descoperirii", redactată de cele două departamente vaticane – pentru cultură și educație și pentru slujirea dezvoltării umane integrale – publicată joi, 30 martie. În document se afirmă că "Doctrina descoperirii", o teorie folosită pentru a justifica exproprierea popoarelor indigene de către conducătorii colonizatori, "nu face parte din învățătura Bisericii Catolice" și că bulele papale prin care s-au făcut concesii conducătorilor colonizatori nu au devenit niciodată magisteriu.
Nota reprezintă un text important care, la opt luni de la călătoria papei Francisc în Canada, reafirmă în mod clar respingerea de către Biserica Catolică a mentalității colonizatoare. "De-a lungul istoriei", se amintește în document, "Papii au condamnat actele de violență, opresiunea, nedreptatea socială și sclavia, inclusiv cele comise împotriva popoarelor indigene". Și "au existat, de asemenea, numeroase exemple" de episcopi, preoți, călugări, călugărițe și laici care "și-au dat viața pentru a apăra demnitatea acestor popoare". De asemenea, documentul nu omite să menționeze faptul că "mulți creștini au comis fapte rele împotriva popoarelor indigene, pentru care pontifii recenți au cerut iertare în numeroase ocazii".
În document se reliefează că "cercetările istorice demonstrează în mod clar că documentele papale în cauză, scrise într-o perioadă istorică specifică și legate de probleme politice, nu au fost niciodată considerate expresii ale credinței catolice". În același timp, Biserica "recunoaște că acele bule papale nu au reflectat în mod adecvat demnitatea și drepturile egale ale popoarelor indigene".
Documentul precizează că "conținutul acestor documente a fost manipulat în scopuri politice de către puterile coloniale concurente pentru a justifica acte imorale împotriva popoarelor indigene, uneori efectuate fără opoziția autorităților bisericești". Prin urmare, se spune în documentul celor două departamente ale Sfântului Scaun, "este corect să recunoaștem aceste erori, să recunoaștem efectele teribile ale politicilor de asimilare și durerea trăită de popoarele indigene și să cerem iertare".
