Până când? Doi ani de război în Ucraina
Până când? Doi ani de război în Ucraina
ANDREA TORNIELLI
Deși veștile teribile venite din Țara Sfântă în ultimele luni și acum moartea disidentului rus Navalny au umbrit cronicile de război din Ucraina, noi vrem astăzi să ne aducem aminte. O facem în aceste zile, dând glas martorilor, celor care nu cedează la logica urii, celor care continuă să se roage și continuă să acționeze pentru a ușura suferința unei populații strivite de douăzeci și patru de luni de bombardamente.
Am făcut aceasta lăsând cifrele să vorbească de la sine, deoarece realitatea crudă a ceea ce se întâmplă, adesea departe de lumina reflectoarelor, descrie inumanitatea absurdă a acestui război. Zeci de mii de vieți omenești sunt sacrificate pentru a cuceri câțiva kilometri de teritoriu, zeci de mii de oameni, tineri și bătrâni, sunt răniți sau mutilați, orașe întregi din Ucraina au fost rase de pe fața pământului, milioane de persoane strămutate trăiesc în străinătate, mii de mine sunt pregătite să amenințe viețile viitoare ale populației nevinovate... Ce altceva mai trebuie să se întâmple pentru ca agresiunea să înceteze și pentru a se așeza în jurul unei mese și a negocia o pace justă?
Nenumăratele apeluri ale papei Francisc de a atrage atenția asupra "chinuitei Ucraine" au rămas fără ecou. Războiul și violența par să fi devenit calea de rezolvare a disputelor. Cursa înarmării în vederea unor războaie viitoare este acum un fapt real, acceptat și acesta ca fiind inevitabil. Banii care nu pot fi găsiți niciodată pentru a construi grădinițe și școli, pentru a finanța un sistem de sănătate funcțional, pentru a lupta împotriva foamei sau pentru a promova tranziția ecologică având la bază conservarea planetei noastre, sunt întotdeauna disponibili atunci când vine vorba de armament. Diplomația pare mută în fața sirenelor beligerante. Cuvinte precum pace, negociere, armistițiu, dialog, sunt privite cu suspiciune. Europa s-a făcut auzită foarte puțin, dincolo de protagonismul solitar al unor lideri individuali.
În acest moment, mai mult ca niciodată, este necesar să nu cedăm la logica războiului. Este nevoie să continuăm să invocăm de la Dumnezeu darul păcii, așa cum continuă neobosit Succesorul lui Petru, știind să distingă cărbunii de speranță care mocnesc sub învelișul din ce în ce mai gros al cenușii urii. Este nevoie de o nouă conducere profetică, creativă și liberă, capabilă să îndrăznească, să parieze pe pace și să se ocupe de viitorul omenirii. Este nevoie de angajamentul responsabil al tuturor pentru a face să se audă cu putere și determinare vocea celor care nu se predau logicii "cainiste" asumată de "domnii războiului" care amenință să ne conducă spre autodistrugere.
