”Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”: 1700 de ani după Niceea

Vatican News – 3 aprilie 2025 
Publicăm mai jos, în traducerea noastră de lucru, comunicatul de presă al Comisiei teologice internaționale.

Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul. 
A 1700-a aniversare a Conciliului ecumenic de la Niceea 
(325-2025)

În 20 mai a.c., după 1700 de ani, lumea creștină comemorează deschiderea Conciliului de la Niceea, în Asia Minoră, celebrat în 325. Este primul Conciliu ecumenic din istorie. De la acesta a venit Crezul care, completat de Conciliul de la Constantinopol din 381, a devenit carta de identitate a credinței în Isus Cristos, mărturisită de Biserică. Aniversarea cade în acest an jubiliar, care îl are în centru pe ”Cristos, speranța noastră”, și, concomitent, în coincidența datei Paștelui pentru toți creștinii, din Răsărit și din Apus. De altfel, după cum a subliniat papa Francisc, într-un moment istoric precum cel pe care îl trăim, marcat de tragedia războiului și de nenumărate neliniști și incertitudini, esențialul pentru creștini, realitatea cea mai frumoasă, cea mai atrăgătoare și în același timp cea mai necesară este întocmai credința în Isus Cristos proclamată la Niceea: aceasta este ”îndatorirea fundamentală a Bisericii” (Discurs adresat participanților la adunarea plenară a Departamentului pentru doctrina credinței, 26 ianuarie 2024).

Comisia teologică internațională (CTI) publică un important și articulat document cu titlul ”Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul. A 1700-a aniversare a Conciliului ecumenic de la Niceea”. Obiectivul nu este doar acela de a evoca din nou linia și semnificația Conciliului, fără îndoială de importanță capitală în istoria Bisericii, ci de a aduce în lumină resursele extraordinare pe care Crezul, mărturisit de atunci și până astăzi, le păstrează și relansează în perspectiva noii etape a evanghelizării pe care Biserica este chemată să o trăiască, punând în lumină, totodată, relevanța demnă de apreciere a acestor resurse pentru o gestiune responsabilă și împărtășită a schimbării de epocă ce privește, la nivel mondial, cultura și societatea. Credința mărturisită la Niceea deschide, într-adevăr, privirea asupra noutății impresionante și permanente care a avut loc prin venirea între noi a Fiului lui Dumnezeu și, în același timp, încurajează la dilatarea inimii și a minții pentru a primi și a fructifica darul acestei priviri decisive asupra sensului și a destinului istoriei: în lumina acelui Dumnezeu care, prin Fiul său unul născut, căruia i-a comunicat însăși plinătatea vieții sale, ne face și pe noi părtași la aceasta prin întruparea sa, revărsând asupra tuturor cu generozitate și fără excluziune suflul de eliberare din egoism, de relaționare într-o deschidere reciprocă și de comuniune a Duhului Sfânt, dincolo de orice barieră.

Adevărul unui Dumnezeu care, fiind iubire, este Treime și care în Fiul se face din iubire unul dintre noi – aceasta este credința pe care Conciliul de la Niceea o mărturisește și o transmite – este principiul autentic al fraternității între persoane și popoare și al transformării istoriei în lumina rugăciunea pe care Isus a adresat-o la Tatăl în apropierea imediată a dăruirii supreme a vieții sale pentru noi: ”Tată, ca toți să fie una, după noi suntem una” (cf. In 17,22). Crezul de la Niceea constituie, așadar, în inima credinței Bisericii, un izvor de apă vie din care ne putem potoli setea și astăzi pentru a intra în privirea lui Isus și, în El, în privirea pe care Dumnezeu, ”Abbà” o are asupra tuturor fiilor săi și asupra întregii creații. Începând de la cei mai mici, săraci și dați deoparte, cu care Fiul unul născut al Tatălui, care s-a făcut primul născut dintre mulți frați (cf. Rm 8,29), s-a identificat până la punctul de a considera drept făcute lui cele făcute fiecăruia dintre ei (cf. Mt 25,40).

Documentul CTI nu-și propune să fie un simplu text de teologie academică, ci ca un rezumat important și tempestiv care poate însoți cu folos aprofundarea credinței și mărturisirea ei în viața comunității creștine: nu doar îmbogățind cu o nouă conștiință participarea la viața liturgică și formarea în spiritul înțelegerii și trăirii credinței Poporului lui Dumnezeu, dar stimulând și orientând, de asemenea, angajamentul cultural și social al creștinilor în acest moment provocator de schimbare epocală. Cu atât mai mult cu cât la Niceea, pentru prima dată, unitatea și misiunea Bisericii s-au exprimat în mod emblematic la nivel universal (de unde provine, întocmai calificativul de conciliu ecumenic) în forma sinodală a acelui ”a merge împreună” care îi este proprie. Conturându-se astfel ca un punct de referință și de inspirație autoritativă în demersul sinodal în care este cuprinsă astăzi Biserica catolică în angajamentul său de a trăi o convertire și o reformă marcate de principiul relației și reciprocității pentru misiune, după afirma cu tărie Documentul final al ultimei adunări a Sinodului episcopilor promulgat de papa Francisc.

Drept care, Comisia teologică internațională invită la Zi de studiu asupra documentului ”Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul. A 1700-a aniversare a Conciliului ecumenic de la Niceea (325-2025)” care va avea loc în 20 mai a.c. la auditorium-ul ”Sfântul Ioan Paul II” al Universității Pontificale Urbaniana (din Roma).

(https://www.doctrinafidei.va/it/commissioni-collegate/commissione-teologica/storia/eventi.html).