Papa Francisc a prefațat cartea ”Ca sarea și plămada” despre viața consacrată
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
13 mai 2021 – Vatican News. Sfântul Părinte a scris prefața unei cărți despre viața consacrată, care apare vineri, 14 mai a.c., în librăriile din Italia. Intitulată, în traducerea noastră, ”Ca sarea și pământul. Notițe pentru o teologie a vieții consacrate în Biserică”, publicația îi care ca autori pe preoții franciscani Valentino Natalini și Ferdinando Campana și apare la editura Libreria Editrice Vaticana – LEV [“Come sale e lievito - Appunti per una teologia della Vita Consacrata della Chiesa”].
Autorii prezintă o viziune de ansamblu asupra învățăturii Bisericii cu privire la viața consacrată. Tematicile abordate - consacrarea, profeția, misiunea, liturgia, eshatologia, spiritualitatea, sfințenia – sunt proiectate într-un orizont teologic marcat de referințe la Preasfânta Treime, Fecioara Maria și Sfântul Iosif.
”Biserica”, notează papa Francisc în prezentarea cărții, ”este frumoasă pentru că este iubită de Mirele și Domnul ei. Iubirea Mirelui a făcut-o să fie fecundă, frumoasă și fericită. Cele trei stări de viață care o alcătuiesc și o caracterizează sunt o realitate care dintotdeauna au evidențiat-o și îmbogățit-o. Acestea nu sunt trei compartimente separate și în luptă între ele, nici trei insule rătăcite într-un ocean sau trei castele cocoțate pe tot atâtea vârfuri de munte mândre și arogante”.
”Sfântul popor al lui Dumnezeu”, notează mai departe papa Francisc, ”își dă seama destul de bine dacă în interiorul său sunt trei frați ori trei frați vitregi, trei dușmani care se ignoră și se combat ori trei făpturi splendide care se susțin reciproc și să dăruiesc unul altuia pentru a-l face pe celălalt să crească”. Pontiful critică, în acest context, ”fenomenele de uzurpare și de revendicări derutante” care s-au manifestat în istoria Bisericii, precum clericalismul și mundanitatea spirituală, pretenția că o anumită cale de desăvârșire ar fi superioară față de celelalte, dar și revendicarea unei autonomii în raport cu celelalte stări de viață cu riscul de a transforma Biserica dintr-o ”școală de comuniune” într-o ”adunătură de subiecți autoreferențiali, orgolioși și aroganți”.
Pontiful își exprimă aprecierea pentru acest volum scris de un recunoscut teolog franciscan și de mai tânărul său confrate, cu pasiunea pentru liturgie și spiritualitate, pe care papa îl numește ”un drag prieten al meu de multă vreme”. Autorii, amintește pontiful în prefață, urmează linia marelui teolog elvețian Hans Urs von Balthasar ”care a vorbit despre reciprocitatea principiului petrin și al principiului marian în Biserică” și care considera scontat faptul că cele trei stări de viață despre care se vorbește în acest volum sunt la fel de necesare și de constitutive pentru Biserică. Aceasta este, în fond, și perspectiva din care, afirmă papa Francisc la finalul prefeței, Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a dăruit ”profetica sa exhortație apostolică Vita Consecrata, împreună cu la fel de memorabilele Pastores dabo vobis pentru prezbiteri și Christifideles laici pentru laici. Îmi doresc ca lectura acestui text să ne ajute să aprofundăm misterul Sfintei Maici Biserici ierarhice”.
