La papa Francisc, patru episcopi greco-catolici români și alți episcopi răsăriteni din Europa

Cetatea Vaticanului – A. Dancă
14 septembrie 2019 – Vatican News. Recenta beatificare a șapte episcopi martiri ai Bisericii greco-catolice române a arătat ”cât de mult vă sunt recunoscători întreaga Biserică catolică și Succesorul lui Petru pentru mărturia de fidelitate față de comuniunea cu Episcopul Romei”: a spus papa Francisc în discursul adresat episcopilor Bisericilor orientale catolice din Europa, primiți astăzi în audiență la încheierea reuniunii anuale de studiu organizată zilele trecute la Roma sub egida CCEE – Consiliul Conferințelor Episcopale din Europa.

Reuniunea anuală, organizată de obicei prin rotație de una din Bisericile orientale catolice din Europa, s-a desfășurat anul acesta la Roma, în zilele 12-14 septembrie a.c., și a fost găzduită de Colegiul Pontifical Ucrainean. Tema lucrărilor: ”Misiunea ecumenică a Bisericilor orientale catolice din Europa, astăzi”. Au intervenit, printre alții, președintele CCEE, card. Angelo Bagnasco, prefectul Congregației pentru Bisericile orientale, card. Leonardo Sandri, președintele Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor, card. Kurt Koch, arhiepiscopul major al Bisericii greco-catolice ucrainene, B. S. Sviatoslav Șevciuk, și secretarul de stat al Sf. Scaun, card. Pietro Parolin.

Din România, potrivit site-ului e-communio.ro, participă episcopul Virgil Bercea al eparhiei de Oradea Mare a Românilor, episcopul Florentin Crihălmeanu al eparhiei de Cluj-Gherla, episcopul Vasile Bizău al eparhiei de Maramureș și episcopul Claudiu Lucian Pop al Curiei Arhiepiscopale Majore de la Blaj.

Salutând, în discursul său, prezența episcopilor orientali catolici din alte regiuni, inclusiv din Orientul Mijlociu și din India, Sfântul Părinte a spus că ”unitatea creștină, într-adevăr, nu este uniformitate: uniformitatea este distrugerea unității; și adevărul creștin nu este monocord, ci «simfonic»”.

Dar, încă de la începutul discursului său, pontiful a vorbit pe larg de un eveniment din timpul vizitei sale în România (31 mai – 2 iunie 2019):
Papa Francisc: «Cu câteva luni în urmă, în timpul călătoriei mele apostolice în România, am prezidat beatificarea a șapte episcopi martiri ai Bisericii greco-catolice române. A fost o ocazie de a arăta cât de mult vă sunt recunoscători întreaga Biserică catolică și Succesorul lui Petru pentru mărturia de fidelitate față de comuniunea cu Episcopul Romei, mărturie oferită de mai multe ori în decursul istoriei, uneori până la vărsarea sângelui. Această fidelitate este o gemă prețioasă a patrimoniului vostru de credință, un semn distinctiv de neșters, după cum ne amintește unul dintre martirii români [Fericitul Iuliu Hossu – n.r.] care, în fața celui care îi cerea să se lepede de comuniune catolică, spunea: ”Credința mea este viața mea”. Comuniunea catolică face parte din identitatea voastră particulară, dar nu o știrbește cu nimic, dimpotrivă, contribuie la realizarea ei deplină, ferind-o, de exemplu, de tentația de a se închide în sine și de a cădea în particularismele naționale sau etnice excluzătoare. Acesta este un pericol din timpul acesta, al civilizației noastre: particularismele care devin populisme și vor să comande și să uniformizeze totul».

”Tocmai mijlocirea Fericiților și a Sfinților martiri, care trăiesc comuniunea desăvârșită în Ceruri”, a reluat Sfântul Părinte, ”ne împing să întreprindem un drum constant de purificare a memoriei ecleziale și să aspirăm la o unitate tot mai mare cu toți cei care cred în Cristos. «Ca toți să fie una» (In 17,21): este dorința arzătoare pe care Isus, în timpul pătimirii sale, a purtat-o în inima sa care apoi a fost deschisă pentru toți pe cruce”. În această privință, Conciliul Vatican II și Codul Canoanelor Bisericilor Orientale recunosc faptul că ”sunteți depozitarii unei misiuni specifice pe drumul ecumenic”, de unde decurge și tema reuniunii - ”Misiunea ecumenică a Bisericilor orientale catolice din Europa astăzi” - desfășurată zilele trecute la Roma.

Într-un timp în care ”inegalitățile și dezbinările amenință pacea”, a mai spus pontiful, noi avem menirea de a fi ”artizanii dialogului”, ”promotorii reconcilierii”, cei care construiesc întru răbdare ”civilizația întâlnirii, care să ferească vremurile noastre de ne-civilizația ciocnirii”.
Papa Francisc: «În timp ce mulți se lasă luați de spirala violenței, de cercul vicios al revendicărilor și al nesfârșitelor acuzații reciproce, Domnul vrea să fim semănători blânzi ai Evangheliei iubirii. În familia creștină sunteți cei care, îndreptându-și privirea spre ”Dumnezeul oricărei mângâieri” (2 Cor 1,3), se angajează să vindece rănile trecutului, să depășească prejudecățile și dezbinările, să dea speranță tuturor mergând umăr la umăr lângă frații și surorile necatolici».

Papa a amintit, în această privință câteva ”momente forte” pe care le-a trăit personal, precum rugăciunea din Grădinile Vaticanului pentru pace în Țara Sfântă, vizita la refugiații de pe Insula Lesbos și dialogul de la Bari pentru pace în Orientul Mijlociu.

”Simt că drumul care ne este arătat de Sus este făcut din rugăciune, smerenie și caritate, nu din revendicări locale sau tradiționaliste”, a mai spus Succesorul lui Petru, nu înainte de a sublinia că ”a trăi în profunzime tradițiile voastre ecleziale vă face să vă alimentați din aceleași izvoare de spiritualitate, liturgie și teologie ale Bisericilor ortodoxe”. ”E frumos”, a reluat papa, ”să fim împreună mărturisitori ai unor bogății atât de mari! Chiar și în domeniul academic este posibil a promova programe comune de studiu și schimburi culturale, implicându-i în special pe tinerii preoți ca să se formeze cu o mentalitate deschisă. Dar mai presus de toate și în toate să ne ajutăm unii pe alții să trăim caritatea față de toți oamenii. Ea nu cunoaște teritorii canonice și jurisdicții. Mă doare când văd, chiar și în rândul catolicilor, o luptă pentru jurisdicție. Vă rog...”.
Papa Francisc: «După cum ne amintește Apostolul Paul, care în acest oraș și-a dat viața, caritatea are întotdeauna primatul și nu va avea sfârșit niciodată (cf. 1 Cor 13). Când ne aplecăm asupra fratelui care suferă, când devenim împreună aproapele celui care îndură singurătatea și sărăcia, când îl punem în centru pe cel marginalizat, precum copiii care nu văd lumina, tinerii privați de speranță, familiile tentate să se dezmembreze, bolnavii sau vârstnicii dați deoparte, mergem deja împreună în caritatea care vindecă dezbinările».

În ceruri, a încheiat papa Francisc, ”Domnul nu ne va cere cont de care și câte teritorii au rămas sub jurisdicția noastră și nici de felul în care am contribuit la dezvoltarea identităților noastre naționale. Ne va cere cont de felul în care am fost capabili să-l iubim pe aproapele, pe tot omul, și să vestim Evanghelia mântuirii celui pe care l-am întâlnit pe drumurile vieții. Să cerem harul de a dori acest lucru, pentru că numai iubind se găsește bucuria și se răspândește speranța. Iubind, trec în planul secund acele realități secundare de care suntem în continuare atașați – chiar și banii, care sunt o otravă: diavolul intră prin buzunare, nu uitați - și vin în prim plan unicele realități care rămân pentru totdeauna: Dumnezeu și aproapele. Curaj, dragi frați, mergeți înainte în spiritul comuniunii!”.