Slovacia. Papa Francisc a ajuns la Bratislava pentru o călătorie apostolică de trei zile
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
12 septembrie 2021 – Vatican News. În după-amiaza de duminică, 12 septembrie a.c., papa Francisc a plecat de la Budapesta la Bratislava unde începe o călătorie apostolică de trei zile sub genericul ”Cu Maria și Iosif, pe calea către Isus”.
Papa a sosit la Budapesta duminică la ora locală 7.45. După colocviile cu președintele țării Janos Ader și cu premierul Viktor Orban, papa a avut o întâlnire cu episcopii maghiari și, succesiv, cu membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Ungaria și cu reprezentanții mai multor Comunități Ebraice. Punctul culminant al vizitei pastorale la Budapesta l-a constituit Sfânta Liturghie solemnă de încheiere a celui de-al 52-lea Congres Euharistic Internațional, desfășurat în capitala ungară în zilele 5-12 septembrie a.c., sub genericul biblic ”Toate izvoarele mele sunt în tine” (Psalm 88,7).
La ora locală 14.30, pe aeroportul internațional din Budapesta, a avut loc ceremonia simplă de plecare. După o călătorie cu avionul de aproximativ 50 de minute, papa a ajuns la Bratislava unde începe a doua etapă a celei de-a 34-a călătorii apostolice a pontificatului.
Prima întâlnire stabilită în agenda vizitei în Slovacia a avut loc duminică la ora 16.30, la nunțiatura apostolică din Bratislava, unde Episcopul Romei era așteptat de membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor din R. Slovacă. Papa s-a prezentat ca ”pelerin în Slovacia” și a manifestat bucuria pentru faptul că la prima întâlnire îi are ca oaspeți pe membrii Consiliului Ecumenic, ”un semn”, a afirmat papa în discursul său, ”că credința creștină este și vrea să fie în această țară germen de unitate și plămadă de fraternitate”, expresie a angajării pe un drum comun pentru ”a trece de la conflict la comuniune”.
După anii de persecuție ateistă, când libertatea religioasă era împiedicată sau pusă la grea încercare, comunitățile creștine din Slovacia experimentează acum, chiar dacă parțial, ”cât este de frumos, dar în același timp greu, a trăi credința ca oameni liberi. Există, într-adevăr, tentația de a se întoarce sclavi, nu ai unui regim, desigur, ci ai unei sclavii mai rele, ai unei sclavii interioare”. Este pericolul despre care vorbea Dostoievski în romanul ”Frații Karamazov” prin cunoscuta Legendă a Marelui Inchizitor.
Papa Francisc: ”Dragi Frați, să nu ni se întâmple acest lucru. Să ne ajutăm unii pe alții să nu cădem în capcana de a ne mulțumi cu pâine și alte lucruri mărunte. Acest pericol se adaugă atunci când situația se normalizează, când ne-am stabilizata și ne acomodăm dorindu-ne să păstrăm un trai liniștit. Atunci, ceea ce se urmărește nu mai este libertatea pe care o avem în Cristos Isus (Galateni 2,4), adevărul său care ne face liberi (Ioan 8,32), ci obținerea unor spații și privilegii. Ceea ce, după Evanghelie, înseamnă pâine și alte lucruri mărunte. Aici, din inima Europei, îți vine să te întrebi: noi, creștinii, am rătăcit ardoarea vestirii și profeția mărturiei? Este adevărul Evangheliei cel care ne face liberi sau ne simțim liberi când decupăm zone de confort care ne permit să ne gestionăm și să mergem înainte liniștiți fără bătăi de cap? Mai departe, mulțumindu-ne cu pâine și siguranță, nu am pierdut noi oare elanul în căutarea unității implorate de Isus, unitate care, cu siguranță, cere libertatea matură a unor decizii curajoase, renunțări și sacrificii, dar este premisa pentru ca lumea să creadă (cf. Ioan 17,21)? Să nu ne interesăm doar de ceea ce poate fi de folos respectivelor noastre comunități: libertatea fratelui și a surorii este și libertatea noastră, pentru că libertatea noastră nu este deplină fără el sau fără ea”.
În aceste ținuturi, a amintit mai departe papa Francisc, evanghelizarea poartă încă de la început o amprentă fraternă, fiind lucrarea Sfinților Frați din Tesalonic Ciril și Metodiu. Martorii unei creștinătăți încă unificate și înfocate de ardoarea vestirii, ei îi pot ajuta pe creștinii de astăzi să meargă mai departe pe cale cultivând comuniunea fraternă în numele lui Isus.
Papa Francisc: ”De altfel, cum ne putem dori o Europă care să regăsească propriile rădăcini creștine dacă noi suntem cei dintâi care sunt dezrădăcinați din comuniunea deplină? Cum am putea visa o Europă liberă de ideologii, dacă nu avem curajul de a pune libertatea lui Isus mai presus de respectivele grupuri de credincioși? E greu a cere o Europă mai fecundată de Evanghelie fără a se preocupa de faptul că noi nu suntem încă pe deplin uniți între noi pe continent și fără a avea grijă unii de alții. Calculele de conveniență, rațiunile istorice și legăturile politice nu pot fi piedici inamovibile pe drumul nostru. Sfinții Ciril și Metodiu, precursorii ecumenismului (Sf. Ioan Paul al II-lea, Slavorum Apostoli, 14), să ne ajute în a ne dărui pentru o reconciliere a diversităților în Spiritul Sfânt, pentru o unitate care, fără a fi uniformitate, să fie semn și mărturie a libertății lui Cristos, Domnul care desface lațurile trecutului și ne vindecă de teamă și de timiditate”.
Remarcând, în fine, că Sfinții Ciril și Metodiu au permis Cuvântului lui Dumnezeu să se întrupeze în aceste ținuturi, papa a încheiat cu două sugestii sau ”sfaturi fraterne” în vederea răspândirii Evangheliei libertății și a unității în timpurile noastre. Primul sfat se referă la contemplație, trăsătura contemplativă fiind un caracter distinctiv al popoarelor slave: ”Ajutați-vă unii pe alții în cultivarea acestei tradiții spirituale, de care Europa are atât de mare nevoie. Are nevoie de aceasta de o manieră particulară Apusul bisericesc pentru a regăsi frumusețea adorației lui Dumnezeu și importanța de a nu concepe comunitatea de credință pe baza unei eficiențe programatice și funcționale”. Al doilea sfat se referă, în schimb, la acțiune. ”Unitatea nu se obține atât prin bunele propuneri și prin adeziunea la vreo valoare comună, ci făcând ceva împreună pentru cei care ne apropie mai mult de Domnul. Cine sunt aceștia? Sunt cei săraci, pentru că în ei Isus este prezent (cf. Matei 25,40)”. În acest sens, papa a elogiat faptul că elevii din școlile Slovaciei învață pe de rost o poezie deosebit de frumoasă: ”Când la ușa noastră bate o mână necunoscută cu încredere curată, oricine ar fi și de oriunde ar veni, de aproape sau din zare, ziua sau noaptea, darul lui Dumnezeu îl așteaptă pe masa noastră” [tr.n.] (Samo Chalupka, Mor ho!, 1864).
Papa Francisc: ”Darul lui Dumnezeu să fie prezent pe masa fiecăruia pentru ca, în timp ce încă nu suntem în măsură să împărțim aceeași masă euharistică, îl putem găzdui împreună pe Isus slujindu-L în cei săraci. Va fi un semn mai grăitor decât multe cuvinte, care va ajuta societatea civilă să înțeleagă, mai ales în această perioadă de suferință, că numai stând de partea celor mai slabi vom ieși într-adevăr cu toții împreună din pandemie”.
Papa a mulțumit la final pentru primirea comună pe care i-au acordat-o reprezentanții confesiunilor creștine din Slovacia: ”trăsătura blândă și primitoare, tipică a poporului slovac, tradiționala coexistență pașnică dintre voi și colaborarea pentru binele țării sunt prețioase pentru plămada Evangheliei. Vă încurajez să mergeți mai departe pe drumul ecumenic, atât de prețios, la care nu se poate renunța”.
***
Prima zi a papei Francisc în Slovacia s-a încheiat cu întâlnirea fraternă, la sediul nunțiaturii apostolice din Bratislava, cu membrii Ordinului Iezuit din această țară. Întâlnirile stabilite în agenda de luni, 13 septembrie, se desfășoară la Bratislava și încep cu vizita de curtoazie la președintele Republicii. La Palatul Prezidențial, pontiful prezintă un discurs la întâlnirea cu autoritățile și reprezentanții societății civile. Succesiv, papa merge la catedrala ”Sf. Martin” pentru întâlnirea cu episcopii și alți membri ai Bisericii catolice. Vizita la ”Centrul Betleem” și întâlnirea cu Comunitatea ebraică ocupă agenda de după-amiază, urmând ca în curul serii papa Francisc să primească, la nunțiatura apostolică, vizitele președintelui Parlamentului și primului ministru.
Călătoria apostolică a papei în Slovacia se încheie miercuri, 15 septembrie, comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria Îndurerate – sărbătoare civilă și religioasă deosebit de îndrăgită în rândul creștinilor din Slovacia.
