Slovacia. Papa Francisc, Bisericii locale: cultivați libertatea, fantezia pastorală și dialogul

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
13 septembrie 2021 – Vatican News. Libertate, creativitate și dialog au fost cele trei cuvinte-cheie pe care papa Francisc le-a încredințat Bisericii Catolice din Slovacia la întâlnirea din catedrala ”Sf. Martin” din Bratislava, luni 13 septembrie a.c., cu episcopii, preoții, persoanele consacrate, seminariștii și cateheții din această țară.

Papa a ajuns în Slovacia în seara de duminică, primele întâlniri din aceeași zi fiind cu membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor din R. Slovacă și, într-o atmosferă frățească, cu 53 din cei aproximativ 80 de iezuiți din această provincie a ordinului Sfântului Ignațiu de Loyola. În cursul dimineții de luni, papa a făcut o vizită de curtoazie la președintele țării și a prezentat un discurs autorităților, membrilor Corpului Diplomatic și reprezentanților societății civile.

La întâlnirea cu clerul, persoanele consacrate și cateheții din Slovacia, papa a încredințat trei cuvinte-cheie pentru programul pastoral al Bisericii din această țară majoritar catolică: libertate, fantezie pastorală și dialog.
Papa Francisc: ”Vă mulțumesc pentru invitația de a mă simți ca acasă: vin ca un frate al vostru și, de aceea, mă simt unul dintre voi. Sunt aici ca să împărtășesc drumul vostru – aceasta trebuie să facă episcopul, papa – întrebările voastre, așteptările și speranțele acestei Biserici și ale acestei țări. Vorbind despre această țară, vin ca să-i spun doamnei președinte [Zuzana Čaputová] că Slovacia este o poezie... A împărtăși era stilul primei Comunități creștine: erau statornici și aveau o singură inimă, mergeau împreună (cf. Fapte 1,12-14), se mai certau, dar mergeau împreună”.

Papa a subliniat că primul lucru de care avem nevoie este ”o Biserică ce merge împreună, care parcurge drumurile vieții cu flacăra Evangheliei aprinsă. Biserca nu este o fortăreață, nu este o putere organizată, un castel amplasat pe înălțimi care se uită la lume de la distanță și cu suficiență. Aici, la Bratislava, castelul există deja și este foarte frumos, dar Biserica este comunitatea care dorește să atragă la Cristos cu bucuria Evangheliei – nu castelul! – este plămada care face să crească Împărăția iubirii și a păcii în aluatul lumii. Vă rog, să nu cedăm la tentația magnificenței, a măreției lumești! Biserica trebuie să fie smerită cum era Isus, care s-a despuiat de toate, care s-a făcut sărac ca să ne îmbogățească (cf. 2 Cor 8,9): în acest fel a venit să locuiască între noi și să vindece umanitatea noastră rănită”.

”Este frumoasă o Biserică smerită care nu se separă de lume și nu privește viața cu detașare, ci locuiește în interiorul ei. A locui înăuntru, să nu uităm: a împărți, a merge împreună, a primi căutările și așteptările lumii. Acest lucru ne ajută să ieșim din auto-referențialitate: centrul Bisericii – cine este centrul Bisericii? – nu este Biserica! Centrul Bisericii nu este ea însăși: să ieșim din preocuparea excesivă față de noi înșine, de structurile noastre, de felul în care societatea se uită la noi. Aceste lucruri, în cele din urmă, ne vor duce către o teologie a machiajului, cum să ne fardăm mai bine, nu? Să ne cufundăm, în schimb, în viața reală, în viața reală a oamenilor și să ne întrebăm: care sunt necesitățile și așteptările spirituale ale poporului nostru? La ce se așteaptă din partea Bisericii? Mi se pare important a încerca să răspundem la aceste întrebări și îmi vin în minte trei cuvinte”.

Primul cuvânt-cheie evidențiat de papa Francisc este libertatea: ”fără libertate nu există o adevărată umanitate, pentru că ființa umană a fost creată liberă și ca să fie liberă”. Istoria acestei țări, a spus papa Bisericii din Slovacia, arată o mare învățătură: ”atunci când libertatea a fost rănită, încălcată și ucisă, umanitatea a fost înjosită și s-au abătut furtunile violenței, constrângerii și privării de drepturi”. Desigur, libertatea nu este o cucerire automatică, este întotdeauna un drum, uneori greu, de reînnoit iar și iar. ”Nu e îndeajuns a fi liberi pe plan exterior sau în structurile societății pentru a fi cu adevărat liberi. Libertatea cheamă în prima persoană să fii responsabil de propriile decizii, să faci un discernământ, să duci mai departe procesele vieții. Aceste lucru este anevoios, ne înspăimântă”. Uneori, se poate insinua chiar și în interiorul Bisericii ideea că e mai bine să ai toate lucrurile predefinite, legile de ținut, siguranța și uniformitatea în loc să fii creștin responsabil și adult care gândește, care își pune întrebări propriei conștiințe, care se lasă puși în discuție.
Papa Francisc: ”În viața spirituală și bisericească există ispita de a căuta o fală pace care să ne lase liniștiți, în loc de a căuta focul Evangheliei care ne neliniștește, care ne transformă. Cepele Egiptului sunt mai comode decât necunoscutele pustiului. Dar o Biserică ce nu lasă spațiu pentru aventura libertății, chiar și în viața spirituală, riscă să devină un loc arid și închis. (...) Vestirea Evangheliei să fie eliberatoare, niciodată asupritoare. Iar Biserica să fie semn de libertate și de primire. Sunt sigur că, de acum, se știe de unde vine aceasta, un lucru care s-a întâmplat cu ceva timp în urmă. Este scrisoarea unui episcop, vorbind despre un nunțiu. Spunea: Noi am fost 400 de ani sub turci și am avut de suferit. Apoi, 50 de ani sub comunism și am avut de suferit. Dar cei șapte ani cu acest nunțiu au fost mai răi decât ceilalți. Uneori, mă întreb: câtă lume poate să spună același lucru de episcopul sau despre parohul pe care îl are? Cât de multă lume? Nu, fără libertate, fără paternalism, treaba nu merge”.

În continuarea discursului său, papa a evidențiat importanța creativității pastorale, urmând exemplul Sfinților Kiril și Metodiu care ”ne învață că evanghelizarea nu este niciodată o simplă repetare a trecutului. Bucuria Evangheliei este întotdeauna Cristos, dar căile pentru ca această veste bună să-și croiască un drum în timp și în istorie sunt diferite”. Papa a cerut, în acest sens, ca predicarea să țină cont de timpul de atenție al credincioșilor, iar omilia Sfintelor Liturghii să nu depășească zece minute. Ultimul cuvânt-cheie evidențiat de Sfântul Părinte a fost dialogul, din convingerea că ”o Biserica ce formează la libertatea interioară și responsabilă, care știe să fie creativă cufundându-se în istorie și în cultură, este, totodată, o Biserică ce știe să dialogheze cu lumea, cu cel care îl mărturisește pe Cristos chiar dacă nu este de-al nostru, cu cine trăiește efortul unei căutări religioase, chiar și cu cel care nu crede”.

***
În cursul după-amiezii de luni, papa face o vizită privată la ”Centrul Betleem” din Bratislava, aparținând Surorilor Maicii Tereza, vizită urmată de întâlnirea cu Comunitatea ebraică în Piața Rybné Námestie. În cursul serii, la nunțiatura apostolică, papa primește vizita președintelui Parlamentului și vizita primului ministru. Agenda de marți, 14 septembrie 2021 – Înălțarea Sfintei Cruci – cuprinde evenimente strict religioase: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la Prešov, la ora 10.30, iar după amiază, la Košice, întâlnirea cu reprezentanții Comunității rom și, succesiv, întâlnirea cu tinerii pe stadion. Călătoria apostolică a papei Francisc în Slovacia se încheie miercuri, 15 septembrie.