Papa Francisc în Canada: Bătrânii sunt o comoară, un izvor de viață de iubit și prețuit
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 27 iulie 2022. „Este frumos pentru mine să mă aflu aici, pelerin alături de voi și în mijlocul vostru. În aceste zile, mai ales astăzi, m-a impresionat sunetul tobelor care mă însoțeau oriunde mergeam. Această bătaie a tobelor mi s-a părut a fi ecoul bătăilor multor inimi: inimile care, de-a lungul secolelor, au vibrat lângă aceste ape; inimile atâtor pelerini care au mers împreună pentru a ajunge la acest ‘lac al lui Dumnezeu’”.
Astfel a spus papa Francisc în omilia din cadrul Liturgiei Cuvântului și a pelerinajului la Lacul Sfânta Ana, din 26 iulie, în comemorarea liturgică a sfinților Ioachim și Ana, una din etapele călătoriei apostolice în Canada.
“Aici se poate percepe cu adevărat ritmul coral al unui popor de pelerini, al generațiilor care au pornit spre Domnul pentru a experimenta lucrarea sa vindecătoare” – a spus pontiful, referindu-se la numeroșii pelerini care îngreunați de poverile vieții au venit și continuă să vină în acest loc pentru a afla mângâiere și puterea de a merge mai departe.
“Dar aici” – a continuat – “cufundați în creație, mai există o altă bătaie pe care o putem auzi, bătaia maternă a pământului. Și așa cum bătăile inimii bebelușilor, încă din pântecele mamei, sunt în armonie cu cele ale mamei lor, tot așa, pentru a crește ca ființe umane, trebuie să cadențăm ritmurile vieții cu cele ale creației care ne dă viață. Astfel, ne întoarcem astăzi la izvoarele noastre de viață: la Dumnezeu, la părinți și, de ziua Sfintei Ana și în acest loc dedicat Sfintei Ana, la bunici, pe care îi salut cu multă afecțiune”.
Făcând o paralelă între Lacul Sfânta Ana – loc de pelerinaj în Canada – și Marea Galileii, lac legat de misiunea lui Isus, pontiful a spus: “Purtați de aceste bătăi vitale, ne aflăm acum aici, în tăcere, contemplând apele acestui lac. De asemenea, ne ajută să ne întoarcem la sursele credinței. Ne permite să ne plimbăm în mod ideal prin locurile sfinte: să ni-l imaginăm pe Isus, care și-a desfășurat o mare parte din misiunea sa tocmai pe malul unui lac, Marea Galileii. Acolo i-a ales și i-a chemat pe Apostoli, a proclamat Fericirile, a spus cele mai multe parabole, a făcut semne și vindecări.”
Prezența la Lacul Sfânta Ana – chemat după numele mamei Preacuratei Fecioare Maria – l-a făcut pe pontif să-și îndrepte gândul spre bunici, ale căror inimi sunt asemenea izvoarelor “din care a curs apa vie a credinței” care a potolit setea copiilor și nepoților lor. “Mă uimește rolul vital al femeilor în comunitățile indigene: ele ocupă un loc important ca surse binecuvântate de viață fizică, dar și spirituală” – a spus papa Francisc, evocând amintirea bunicii sale de la care a primit prima vestire a credinței și de la care a învățat că Evanghelia se transmite în acest fel, prin bunătatea grijii față de aproapele și prin înțelepciunea vieții. “Credința” – a spus pontiful – “se naște rareori citind o carte singur în sufragerie, ci se răspândește într-o atmosferă de familie, transmisă în limba mamelor, cu dulcele cântec dialectal al bunicilor. Mi se încălzește inima să văd atât de mulți bunici și străbunici aici. Vă mulțumesc și aș vrea să le spun celor care au bătrâni acasă, în familie: aveți o comoară! Păstrați între zidurile caselor voastre un izvor de viață: aveți grijă de el, ca de cea mai valoroasă moștenire care trebuie iubită și prețuită.”
