În economie cel mai important este capitalul spiritual: papa Francisc, la ”The Economy of Francesco”

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
24 septembrie 2022 – Vatican News. ”Ființa umană, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, mai înainte de a fi un căutător de bunuri este un căutător de sens”: a spus papa Francisc la întâlnirea, sâmbătă, cu peste o mie de tineri economiști și întreprinzători din întreaga lume care au luat parte la manifestarea ”The Economy of Francesco”, organizată la Assisi de Departamentul pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale în zilele 21-24 septembrie.

Papa a plecat sâmbătă în jurul orei 9.00 cu elicopterul din Cetatea Vaticanului și a luat parte la manifestarea internațională, desfășurată în apropierea bazilicii ”Sfânta Maria a Îngerilor” din Assisi. Momentul culminant al manifestării a avut loc la ora 10.00, iar întâlnirea cu papa a cuprins un moment artistic, o împărtășire de experiențe, în fine, lectura și semnarea unui Pact privind dezvoltarea economică. Sfântul Părinte s-a întors în Cetatea Vaticanului în jurul orei 12.20.

În amplul său discurs, papa a făcut, practic, un rezumat al doctrinei sociale a Bisericii privind importanța omului în procesul de dezvoltare economică.
Papa Francisc: ”Voi vă trăiți tinerețea într-o epocă deloc ușoară: criza mediului, apoi pandemia și acum războiul în Ucraina și celelalte războaie care continuă ani la rând în diferite țări marchează profund viața voastră. Generația noastră v-a lăsat moștenire multe bogății, dar nu am știut să ocrotim planeta și nu ocrotim pacea. (...) Voi sunteți chemați să deveniți artizani și constructori ai casei comune, ai unei case comune care stă să se ruineze. O nouă economie, inspirată din Francisc din Assisi, astăzi poate și trebuie să fie o economie prietenoasă cu pământul, o economie de pace. Este vorba de a transforma o economie care ucide (cf. Evangelii gaudium, 53) într-o economie a vieții, în toate dimensiunile ei”.

Papa a atras atenția asupra unor forme critice de care trebuie să țină cont paradigma unei dezvoltări care își dorește să fie sustenabilă, atât pe plan social, cât și pe plan relațional și spiritual.
Papa Francisc: ”Ființa umană, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, mai înainte de a fi un căutător de bunuri, este un căutător de sens. Noi toți suntem căutători de sens. Iată de ce primul capital al unei societăți este cel spiritual, pentru că este cel care ne dă rațiunile pentru a ne trezi în fiecare zi și a merge la muncă, și generează acea bucurie de a trăi necesară chiar și economiei. Lumea noastră consumă foarte repede această formă esențială de capital acumulată în decursul secolelor de religii, de tradițiile sapiențiale și de devoțiunea populară. De aceea, cei care suferă din cauza lipsei de sens sunt mai ales tinerii: deseori, în fața suferinței și a nesiguranței vieții, ei se regăsesc cu un suflet sărăcit de resurse spirituale pentru a elabora suferințele, frustrările, dezamăgirile și doliul. Uitați-vă la procentajul de sinucideri în rândul tinerilor, cât de mult a crescut, și le publică pe toate, ascund cifra. Fragilitatea multor tineri provine din penuria acestui prețios capital spiritual, un capital invizibil, dar mai real decât capitalul financiar sau tehnologic. Există o nevoie urgentă de a reface acest patrimoniu spiritual esențial. Tehnica poate să facă multe, ne învață CE și CUM să facem, dar nu ne spune DE CE, iar activitățile noastre devin sterile și nu aduc o plinătate în viață, nici chiar în viața economică”.

Referindu-se, apoi, la faptul că această manifestare are loc, nu întâmplător, în Orașul Sărăcuțului, papa a vorbit despre sărăcie. ”A face economie avându-l pe el ca sursă de inspirație înseamnă a ne angaja să-i punem în centru pe cei săraci. Pornind de la ei să vedem economia, pornind de la ei să vedem lumea. Fără stima, grija, iubirea față de cei săraci, de orice persoană săracă, de orice persoană fragilă și vulnerabilă, de la cel zămislit în sânul matern până la persoana bolnavă și cu dizabilități, la bătrânul în dificultate, nu există Economia lui Francisc”. În lumina Sfântului Francisc din Assisi, care nu doar îi iubea pe cei săraci, dar iubea sărăcia însăși, papa a încredințat tinerilor trei repere pentru parcursul de urmat: a vedea lumea cu ochii celor mai săraci, a nu uita de cei care muncesc și, în fine, întruparea valorilor în fapte concrete.

Papa a încheiat discursul cu o rugăciune în care a invitat participanții să ceară iertare pentru rănile provocate pământului, culturilor indigene și celor mai săraci, pentru ”faptul de a fi creat bogăție fără comuniune”.