Sfântul Ioan al XXIII-lea, pontiful care a deschis Conciliul Vatican al II-lea, la 11 octombrie 1963 Sfântul Ioan al XXIII-lea, pontiful care a deschis Conciliul Vatican al II-lea, la 11 octombrie 1963 

Conciliul și Biserica „mama iubitoare a tuturor”. 60 de ani de la Vatican II, o călătorie care continuă

„Biserica Catolică, ridicând prin intermediul acestui conciliu ecumenic torța adevărului religios, dorește să se arate ca fiind mama iubitoare a tuturor, binevoitoare, răbdătoare, plină de milă și bunătate...”.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș

Vatican News – 11 octombrie 2022. Au trecut șaizeci de ani de când Ioan al XXIII-lea (cel care a rostit aceste cuvinte) a inaugurat cel de-al doilea Conciliu Ecumenic de la Vatican – scrie Andrea Tornielli, directorul nostru editorial, în articolul de fond prilejuit de împlinirea a 60 de ani de la începerea Conciliului Vatican al II-lea, pe 11 octombrie 1962.

„Cu un discurs de 37 de minute, în limba latină, la 11 octombrie 1962, vârstnicul suveran pontif –  în fața spectacolului celor 2449 de episcopi reuniți și a unei mulțimi imense care îi urmărise în lunga procesiune prin Piața Sfântul Petru – a dus la îndeplinire un vis și o inspirație pe care le urmărise cu tenacitate. Papa Roncalli nu avea să conducă în port nava care pornise în larg în acea zi. Numai el, cu pasul calm și hotărât al omului de la țară și cu capacitatea de a înțelege aspectele pozitive ale semnelor vremurilor, a putut să meargă atât de departe, luând o decizie la care predecesorii săi renunțaseră. Doar el a fost capabil să deschidă Conciliul. Și doar succesorul său, Paul al VI-lea, a reușit să finalizeze lucrările Conciliului Vatican al II-lea, reușind miracolul de a face ca toate documentele Conciliului să fie votate aproape în unanimitate. Papa Montini va suferi apoi, în deceniul următor – cel al contestațiilor și diviziunilor interne – un „martiriu al răbdării” pentru a menține stabilă cârma bărcii lui Petru, pentru a evita să eșueze în adâncuri din cauza împingerilor înapoi sau să se prăbușească pe stânci din cauza alunecărilor necontrolate înainte.

Șaizeci de ani mai târziu, această călătorie încă nu s-a încheiat. Papa Francisc, primul dintre succesorii lui Petru din ultima jumătate de secol care nu a trăit în mod direct acel eveniment ca părinte conciliar sau ca teolog, parcurge în mod concret căile sale. El face acest lucru reamintind că singurul scop pentru care există Biserica este proclamarea Evangheliei către femeile și bărbații de astăzi.

Magisteriul actualului Episcop de Roma se reflectă în cuvintele rostite acum șaizeci de ani de papa Ioan al XXIII-lea: de a da mărturie despre chipul unei Biserici care este „mama iubitoare a tuturor, binevoitoare, răbdătoare, plină de milă”, adică capabilă de apropiere și bunătate, capabilă să-i însoțească pe cei aflați în întuneric și în nevoie. O Biserică care nu se încrede în ea însăși și care nu aleargă după puterea lumească sau după proeminența mediatică, ci stă cu umilință în spatele Domnului său, încrezându-se doar în El” – se spune în articolul de fond al directorului editorial Andrea Tornielli.

 

11 octombrie 2022, 14:04