Papa Francisc: Fecioara Maria să însoțească popoarele din regiunea Mediteranei

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
27 septembrie 2023 – Vatican News. ”Europa are nevoie să regăsească pasiunea și entuziasmul pe care le-am găsit la Marsilia. Fecioara Maria de La Garde, venerată de marsiliezi, să însoțească popoarele Mediteranei pe drumul lor pentru ca această regiune să devină ceea ce este chemată să fie: un mozaic de civilizație și speranță”, a spus papa Francisc în salutul adresat pelerinilor de limba franceză, la finalul catehezei de la audiența generală de miercuri, 27 septembrie a.c., desfășurată în cursul dimineții în Piața Sfântul Petru.

Continuând practica de a vorbi romanilor și pelerinilor despre o călătorie apostolică efectuată în zilele precedente, papa Francisc a prezentat romanilor și pelerinilor de la audiența generală recenta sa vizită pastorală la Marsilia, în Franța, efectuată în zilele 22-23 septembrie a.c. cu ocazia manifestării ”Întâlniri Mediteraneene”. Papa a avut atunci o întâlnire cu clerul, a făcut o rugăciune la Memorialul marinarilor și migranților care au murit în mare, a luat parte la ceremonia de încheiere a manifestării menționate, a avut o întâlnire cu persoanele vulnerabile, a primit vizita președintelui Republicii Franceze și, în fine, a celebrat Sfânta Liturghie pe stadionul Vélodrome din orașul mediteraneean.

O privire către viitor

Sfântul Părinte a precizat că a vrut să meargă la ”Întâlnirile Mediteraneene” de la Marsilia ”pentru ca privirea să fie îndreptată către viitor”, după cum sugera tema generală a manifestării: ”Mozaic de speranță”. Aceasta este, în cele din urmă, adevărata provocare: ”Mediterana să recupereze vocația ei de a fi un laborator de civilizație și de pace”.
Papa Francisc: ”Știm că Mediterana este leagăn de civilizații și un leagăn pentru viață. Nu este tolerabil să devină un mormânt și, cu atât mai puțin, un loc de conflict. Marea Mediterană este ceea ce poate fi mai opus la ciocnirea dintre civilizații, la război, la traficul cu ființe umane. Este exact opusul acestora, pentru că Mediterana pune în comunicare Africa, Asia și Europa; Nordul și Sudul, Răsăritul și Apusul; persoanele și culturile, popoarele și limbile, filosofiile și religiile. Desigur, într-un anumit fel, marea este întotdeauna un abis de depășit și poate să devină periculoasă, dar apele ei păstrează comori de viață, undele și vânturile ei poartă ambarcațiuni de tot felul”.

Manifestarea de la Marsilia, a reluat papa, are rădăcini în istoria recentă a popoarelor din regiunea Mării Mediterane, unele fiind mai recente – precum întâlnirile de la Bari, în 2020, și cele de la Florența, din 2022 – dar altele sunt mai îndepărtate, precum ”Colocviile Mediteraneene” organizate de regretatul primar Giorgio La Pira, la Florența, în anii ’50 ai secolului trecut. În ansamblu, evenimentul de la Marsilia de săptămâna trecută a scos la suprafață ”o privire asupra Mediteranei pe care aș numi-o pur și simplu umană, nu ideologică, nu strategică, nu de corectitudine politică, nici instrumentală, ci umană, capabilă să raporteze orice realitate la valoarea primară a persoanei umane și a demnității ei inviolabile”. În același timp, a reieșit ”o privire de speranță”,  ascultând cu precădere mărturiile celor care au trecut prin situații inumane, dar și ”o privire de fraternitate”.
Papa Francisc: ”Frați și surori, această speranță, această fraternitate nu trebuie să se volatilizeze. Dimpotrivă, trebuie să se organizeze, să se concretizeze în acțiuni pe termen lung, mediu și scurt, pentru ca persoanele, în deplină demnitate, să aibă posibilitatea de a alege între a emigra sau a nu emigra. Mediterana trebuie să fie un mesaj de speranță”.

O speranță pentru societățile europene

La toate acestea, papa a adăugat ”un alt aspect complementar: e necesar a reda speranță societăților noastre europene, mai ales noilor generații”. Cum am putea să-i primim pe alții – s-a întrebat Sfântul Părinte – dacă noi înșine nu avem ”un orizont deschis către viitor”? Cum ar putea ”tinerii săraci în speranță”, închiși în cele private și de gestiunea precarității lor, să se deschidă la întâlnire și împărtășire cu alții? ”Societățile noastre, care de multe ori sunt bolnave de individualism, consumism și de evadări fără conținut”, a subliniat papa, ”au nevoie să se deschidă, să-și oxigeneze sufletul și spiritul, iar atunci vor putea să citească criza ca pe o șansă și să o înfrunte de o manieră pozitivă”.
Papa Francisc: ”Europa are nevoie să regăsească pasiunea și entuziasmul, ia la Marsilia pot să spun că le-am găsit. (...) Fie care Fecioara Maria – Notre Dame de la Garde – să însoțească drumul popoarelor din Mediterană pentru ca această regiune să devină ceea ce dintotdeauna este chemată să fie: un mozaic de civilizație și speranță”.

Saluturile adresate pelerinilor

După cateheza papei, mai mulți colegi de la Radio Vatican și din alte instituții ale Curiei romane au prezentat, în diferite limbi, rezumatul catehezei în diferite limbi și saluturile pe care papa le-a adresat pelerinilor. ”În mijlocul greutăților în care trăiește lumea de astăzi”, a spus Sfântul Părinte pelerinilor de limba arabă, ”Cuvântul lui Dumnezeu rămâne unicul port sigur, călăuza și izvorul tăriei necesare pentru a înfrunta, cu speranță, provocările vieții”. Adresându-se pelerinilor polonezi, papa i-a îndemnat să-și aducă aminte de frații și surorile din Ucraina, constrânși să-și părăsească patria mâhnită de război, în căutare de ”ajutor, adăpost și bunăvoință”, și i-a încurajat să arate față de ei ”ospitalitatea evanghelică”.

Ultimul salut al papei a fost adresat, ca de obicei, către tineri, bolnavi, bătrâni și soții recent căsătoriți. ”Comemorarea liturgică, din această zi, a Sfântului Vincențiu de Paoli ne amintește centralitatea iubirii aproapelui. Vă îndemn pe fiecare”, a spus papa Francisc, ”să cultivați atitudinea de atenție față de ceilalți și de deschidere față de cei care au nevoie de voi”.

Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru, cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică a papei Francisc, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.