Mesajul Sfântului Părinte cu ocazia celei de-a 110-a Zi mondială a migrantului și refugiatului, care se marchează în data de 29 septembrie 2024 (fotografie simbolică) Mesajul Sfântului Părinte cu ocazia celei de-a 110-a Zi mondială a migrantului și refugiatului, care se marchează în data de 29 septembrie 2024 (fotografie simbolică)  (ANSA)

"Dumnezeu umblă cu poporul Său": Mesajul Sfântului Părinte prilejuit de Ziua migrantului

A fost dat publicității luni, 3 iunie a.c., Mesajul Sfântului Părinte cu ocazia celei de-a 110-a Zi mondială a migrantului și refugiatului, care se marchează în data de 29 septembrie. În acest an, este propusă spre reflecție tema "Dumnezeu umblă cu poporul Său".

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 3 iunie 2024. Amintind că la 29 octombrie 2023 s-a încheiat prima sesiune a celei de-a XVI-a Adunări generale ordinare a Sinodului Episcopilor, care ne-a permis să aprofundăm înțelegerea sinodalității ca vocație originară a Bisericii, pontiful a subliniat importanța accentului pus pe dimensiunea sinodală, "care permite Bisericii să-și redescopere natura sa itinerantă, ca Popor al lui Dumnezeu aflat în călătorie în istorie, peregrinând, am spune 'migrând' spre Împărăția Cerurilor" (cf. Lumen gentium, 49).

Scrie pontiful în Mesaj: "În mod spontan vine în minte referința la istorisirea biblică a Exodului, care prezintă poporul lui Israel în drumul său spre țara promisă: o lungă călătorie de la sclavie la libertate, care prefigurează cea a Bisericii spre întâlnirea finală cu Domnul.

În mod similar, este posibil să vedem în migranții din timpul nostru, ca și în cei din orice epocă, o imagine vie a poporului lui Dumnezeu în drum spre patria eternă. Călătoriile lor de speranță ne reamintesc că "patria noastră este în ceruri, de unde îl așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos" (Fil 3,20).

Cele două imagini –  cea a exodului biblic și cea a migranților –  au mai multe asemănări. La fel ca poporul lui Israel din vremea lui Moise, migranții fug adesea de situații de opresiune și abuz, de insecuritate și discriminare, de lipsa de perspective de dezvoltare. La fel ca evreii din deșert, migranții găsesc multe obstacole în calea lor: sunt încercați de sete și de foame; sunt epuizați de muncă și de boală; sunt tentați de disperare.

Dar realitatea fundamentală a exodului, a fiecărui exod, este că Dumnezeu precede și însoțește călătoria poporului său și a tuturor fiilor săi în orice timp și loc. Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului este o certitudine a istoriei mântuirii: "Domnul Dumnezeul tău umblă cu tine; nu te va lăsa și nu te va părăsi" (Deut 31,6). Pentru poporul care a ieșit din Egipt, această prezență se manifestă sub diferite forme: un stâlp de nor și de foc arată și luminează calea (cf. Ex 13,21); cortul întâlnirii, care păzește chivotul legământului, face tangibilă apropierea lui Dumnezeu (cf. Ex 33,7); stâlpul cu șarpele de bronz asigură protecția divină (cf. Nm 21,8-9); mana și apa (cf. Ex 16-17) sunt darurile lui Dumnezeu pentru poporul flămând și însetat. Cortul este o formă de prezență deosebit de dragă Domnului. În timpul domniei lui David, Dumnezeu refuză să se închidă într-un templu pentru a continua să locuiască într-un cort și a putea astfel să meargă cu poporul său, 'dintr-un cort în altul și dintr-o locuință în alta'" (1Cr 17,5).

În Mesaj, papa Francisc a reliefat că mulți migranți "îl simt pe Dumnezeu ca pe un tovarăș de călătorie, ghid și ancoră a mântuirii. Lui se încredințează înainte de a pleca și către El se îndreaptă în situații de nevoie. În El caută mângâiere în momentele de disperare. Mulțumită Lui, există buni samariteni de-a lungul drumului. Lui, în rugăciune, ei își încredințează speranțele. Câte biblii, evanghelii, cărți de rugăciune și rozarii îi însoțesc pe migranți în călătoriile lor prin deșerturi, râuri și mări și la granițele fiecărui continent!

Dumnezeu nu numai că merge cu poporul Său, ci și în mijlocul poporul Său, în sensul că se identifică cu bărbații și femeile în călătoria lor prin istorie –  mai ales cu cei din urmă, cu cei săraci, cu cei marginalizați –  ca și cum ar prelungi misterul Întrupării".

"Prin urmare" – se spune în continuarea Mesajului – "întâlnirea cu migrantul, ca și cu fiecare frate și soră în nevoie, 'este, de asemenea, o întâlnire cu Cristos. El însuși ne-a spus. El este cel care bate la ușa noastră flămând, însetat, străin, gol, bolnav, întemnițat, cerând să fie întâlnit și asistat' (Omilie la Sfânta Liturghie cu participanții la Întâlnirea «Eliberați de frică», Sacrofano, 15 februarie 2019). "Judecata finală relatată de sfântul Matei în capitolul 25 al Evangheliei sale nu lasă nicio îndoială: Eram străin și m-ați primit" (v. 35); și din nou "Adevăr vă spun că tot ce ați făcut unuia dintre acești frați ai mei mai mici, mie mi-ați făcut" (v. 40). Așadar, fiecare întâlnire de pe drum este o ocazie de a-L întâlni pe Domnul; și este o ocazie încărcată de mântuire, pentru că în sora sau fratele care are nevoie de ajutorul nostru, Isus este prezent. În acest sens, săracii ne salvează, pentru că ne permit să întâlnim fața Domnului (cf. Mesajul pentru cea de-a treia Zi mondială a săracilor, 17 noiembrie 2019).

"Dragi frați și surori, în această zi dedicată migranților și refugiaților, să ne unim în rugăciune pentru toți cei care au fost nevoiți să-și părăsească țara în căutarea unor condiții de viață decente. Să simțim că suntem în călătorie împreună cu ei, să facem împreună un 'sinod' și să îi încredințăm pe toți, precum și următoarea adunare sinodală, 'mijlocirii Sfintei Fecioare Maria, semn de speranță sigură și de mângâiere în călătoria poporului credincios al lui Dumnezeu' (Raport de sinteză, Pentru a continua călătoria) – scrie papa Francisc în încheierea Mesajului prilejuit de cea de-a 110-a Zi mondială a migrantului și refugiatului, care se marchează în data de 29 septembrie și care, în acest an,  propune spre reflecție tema "Dumnezeu umblă cu poporul Său".

Mesajul Sfântului Părinte se încheie cu următoarea Rugăciune:

"Doamne, Tată atotputernic,

noi suntem Biserica ta pelerină

pe drumul nostru spre Împărăția Cerurilor.

Locuim fiecare dintre noi în patria sa

dar ne simțim ca și cum am fi străini.

Orice pământ străin este patria noastră,

și totuși, pentru noi, orice patrie este un pământ străin.

Noi trăim pe pământ,

dar avem patria noastră în ceruri.

Nu ne lăsa să devenim stăpâni

de acea parte a lumii

pe care ne-ai dat-o doar ca pe o casă temporară.

Ajută-ne să nu ne oprim niciodată din mers,

împreună cu frații și surorile noastre migranți

spre locuința veșnică pe care ne-ai pregătit-o.

Deschide-ne ochii și inimile

astfel încât fiecare întâlnire cu cei aflați în nevoie

să devină o întâlnire cu Isus, Fiul tău și Domnul nostru.

Amin. "

 

 

03 iunie 2024, 11:38