Papa în Indonezia. Provocări comune, combaterea extremismului și depășirea mizeriei
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 4 septembrie 2024. Astfel a evidențiat papa Francisc în discursul adresat la Jakarta, în Indonezia, miercuri, 4 septembrie, în cadrul întâlnirii cu autoritățile, cu reprezentanții societății civile și membri ai Corpului Diplomatic, la Palatul Prezidențial Istana Negara.
Pontiful a reliefat totodată importanța conștiinței "de a participa la o istorie comună, în care fiecare își aduce propria contribuție și în care solidaritatea fiecărei părți față de întreg este fundamentală, ajută la identificarea soluțiilor corecte, la evitarea exasperării contrastelor și la transformarea opoziției în colaborare eficientă".
Amintind că Indonezia este un vast arhipelag alcătuit din mii și mii de insule, scăldate de marea care leagă Asia de Oceania, pontiful a observat: "Aproape că s-ar putea spune că, așa cum oceanul este elementul natural care unește toate insulele indoneziene, respectul reciproc față de caracteristicile culturale, etnice, lingvistice și religioase specifice ale tuturor grupurilor umane din care este compusă Indonezia este țesutul conjunctiv indispensabil care face ca poporul indonezian să fie unit și mândru".
Papa Francisc s-a referit și la motto-ul național al Indoneziei "Bhinneka tunggal ika" ("Uniți în diversitate ", literal "Mulți, dar unul"), spunând că exprimă bine această realitate cu multiple fațete a diverselor popoare unite ferm într-o singură națiune. "Și" – a continuat – "arată, de asemenea, că așa cum marea biodiversitate prezentă în acest arhipelag este o sursă de bogăție și splendoare, în mod similar, diferențele specifice contribuie la formarea unui mozaic magnific, în care fiecare piesă este un element de neînlocuit în compunerea unei lucrări originale și prețioase".
"Acest echilibru înțelept și delicat, între multiplicitatea culturilor și viziunile ideologice diferite și motivele care consolidează unitatea, trebuie apărat permanent împotriva oricărui dezechilibru" – a mai spus Sfântul Părinte, subliniind că este vorba de o muncă de artizanat încredințată tuturor, în mod special acțiunii desfășurate de politică, "atunci când aceasta vizează armonia, echitatea, respectarea drepturilor fundamentale ale ființei umane, dezvoltarea durabilă, solidaritatea și căutarea păcii, atât în cadrul societății, cât și cu alte popoare și națiuni".
Papa Francisc a subliniat totodată că, pentru a promova o armonie pașnică și constructivă care să asigure pacea și să unească forțele pentru a învinge dezechilibrele și focarele de mizerie care persistă încă în unele zone ale țării, "Biserica Catolică dorește să intensifice dialogul interreligios". "În acest fel" – a spus – "prejudecățile pot fi eliminate și poate crește un climat de respect reciproc și încredere, care este indispensabil pentru a face față provocărilor comune, inclusiv celei de combatere a extremismului și intoleranței, care - denaturând religia - încearcă să se impună prin înșelăciune și violență".
"Biserica" – a continuat – "este în serviciul binelui comun și dorește să consolideze colaborarea cu instituțiile publice și cu alți actori ai societății civile, pentru a încuraja formarea unui țesut social mai echilibrat și pentru a asigura o distribuție mai eficientă și mai echitabilă a asistenței sociale".
Papa Francisc a reliefat principiile de unitate în multiplicitate, justiție socială, binecuvântare divină, principii fundamentale, menite să inspire și să ghideze programele specifice, care sunt asemenea unei structuri de susținere, baza solidă pe care se construiește casa. Pontiful a reliefat că aceste principii se potrivesc foarte bine cu motto-ul vizitei sale în Indonezia: "Credință, fraternitate, compasiune".
"Însă, din păcate" – a adăugat – "în lumea de astăzi observăm anumite tendințe care împiedică dezvoltarea fraternității universale (cf. Scrisoarea enciclică Fratelii tutti, 9). În diferite regiuni asistăm la apariția unor conflicte violente, care sunt adesea rezultatul lipsei de respect reciproc, al dorinței intolerante de a lăsa să prevaleze cu orice preț propriile interese, propria poziție sau propria relatare istorică parțială, chiar și atunci când acest lucru duce la suferințe nesfârșite pentru comunități întregi și duce la adevărate războaie sângeroase.
Uneori se dezvoltă tensiuni violente în interiorul statelor, pentru motivul că cei aflați la putere ar dori să uniformizeze totul, impunându-și viziunea chiar și în chestiuni care ar trebui lăsate la latitudinea autonomiei indivizilor sau a grupurilor asociate."
Papa Francisc a observat totodată că, pe de altă parte, "în ciuda declarațiilor politice convingătoare, există multe situații în care lipsește un angajament eficient și orientat spre viitor pentru construirea justiției sociale". "Ca urmare" – a explicat – "o parte considerabilă a umanității este lăsată la margine, fără mijloacele necesare pentru o existență demnă și fără sprijinul necesar pentru a face față dezechilibrelor sociale grave și în creștere care declanșează conflicte acute."
"Și cum se rezolvă acest lucru? Cu o lege a morții, adică limitând nașterile, limitând cea mai mare bogăție pe care o are o țară, care este natalitatea? Țara dumneavoastră, pe de altă parte, are familii de trei, patru, cinci copii. Și acest lucru se poate vedea în nivelul de vârstă al țării. Continuați în acest mod. Este un exemplu pentru toate țările. Poate că acest lucru pare amuzant; poate că unele familii preferă să aibă o pisică, un câine mic, și nu un copil. Dar așa nu merge" – a mai spus pontiful.
"În alte contexte" – a adăugat – "pe de altă parte, oamenii cred că pot sau ar trebui să ignore căutarea binecuvântării lui Dumnezeu, considerând-o superfluă pentru ființele umane și societatea civilă, pe care ar trebui să le promoveze prin propriile lor eforturi, dar în acest fel se confruntă adesea cu frustrări și eșecuri. Dimpotrivă, există cazuri în care credința în Dumnezeu este pusă continuu în prim-plan, dar adesea pentru a fi manipulată din păcate și pentru a servi nu la construirea păcii, comuniunii, dialogului, respectului, colaborării, fraternității, ci pentru a alimenta diviziunile și a spori ura."
"Frați și surori, în fața acestor umbre, este plăcut să observăm cum filosofia care inspiră organizarea statului indonezian manifestă înțelepciune și echilibru. Îmi însușesc, în această privință, cuvintele Sfântului Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale chiar la acest palat în 1989. Printre altele, el a spus: 'Recunoscând prezența diversității legitime, respectând drepturile umane și politice ale tuturor cetățenilor și promovând creșterea unității naționale bazate pe toleranță și respect pentru ceilalți, puneți bazele acelei societăți drepte și pașnice pe care toți indonezienii și-o doresc pentru ei înșiși și pe care doresc să o transmită copiilor lor' (Discurs adresat președintele Republicii Indonezia și autorități, Jakarta, 9 octombrie 1989).
"Chiar dacă uneori, în cursul evenimentelor istorice, principiile directoare amintite mai sus nu au avut întotdeauna forța de a se impune în toate circumstanțele, ele rămân valabile și de bază, ca un far care arată direcția de urmat și avertizează asupra celor mai periculoase greșeli de evitat" – a mai spus papa Francisc în discursul adresat miercuri, 4 septembrie, la Jakarta, în Indonezia, autorităților țării, reprezentanților societății civile și membrilor corpului diplomatic.