Misiunea este lucrarea Duhului Sfânt, nu a "tehnicilor" noastre
ANDREA TORNIELLI
Vatican News – 8 septembrie 2024. Scrie Andrea Tornielli: «Cum le transmiteți tinerilor entuziasmul misiunii? "Nu cred că există 'tehnici' pentru a face acest lucru".
Din întrebarea lui James, un catihet, și din răspunsul pe care l-a primit de la pontif, se poate înțelege care este una dintre temele cele mai dragi papei Francisc. Ce stă la originea faptului de a fi misionar? Cum se proclamă Evanghelia? Acestea sunt întrebări valabile în orice loc și în orice timp, dar aici, în Papua Noua Guinee, o țară în care se vorbesc 841 de limbi diferite, ele vor avea un ecou special. La întâlnirea cu autoritățile și societatea civilă din Port Moresby, Succesorul lui Petru a repetat că este foarte fascinat de extraordinara bogăție culturală și umană a acestui arhipelag presărat cu insule, unde legăturile sunt complicate, iar cateheza trebuie să țină cont de o cantitate de idiomuri diferite fără egal în lume: "Îmi imaginez că această varietate enormă este o provocare pentru Duhul Sfânt, care creează armonie din diferențe!"
La întrebarea lui James din timpul întâlnirii cu episcopii, preoții, călugării, călugărițele și catiheții, Sfântul Părinte a răspuns reiterând elementele esențiale ale mărturiei creștine, și anume "cultivarea și împărtășirea bucuriei noastre de a fi Biserică". Papei Francisc îi place adesea să citeze cuvintele predecesorului său Benedict al XVI-lea, la Aparecida, în 2007: "Biserica nu face prozelitism. Mai degrabă, ea se crește prin 'atracție'". Iar în cartea interviu cu Gianni Valente ("Fără El nu putem face nimic", Lev 2020) a explicat că "misiunea este opera Lui. Este inutil să ne frământăm. Nu este nevoie să ne organizăm, nu este nevoie să strigăm. Nu este nevoie de artificii sau stratageme. Tot ce trebuie este să cereți pentru a putea reface astăzi experiența care vă face să spuneți 'noi am decis, Duhul Sfânt și noi'... Mandatul Domnului de a ieși și a vesti Evanghelia vine din interior, prin îndrăgostire, prin atracție iubitoare. Nu-l urmezi pe Cristos, cu atât mai puțin devii vestitor al Lui și al Evangheliei Sale printr-o decizie luată stând în jurul unei mese, printr-un activism autoindus. Chiar și impulsul misionar nu poate fi fructuos decât dacă are loc în cadrul acestei atracții și o transmite altora".
În fața nedumeririlor și a oboselii pe care mulți creștini le experimentează în unele părți ale lumii, doar mărturia păcătoșilor iertați, atrași din iubire, face misiunea. Altfel, Biserica – și acestea sunt tot cuvintele papei Francisc – "devine o asociație spirituală. O corporație multinațională care să lanseze inițiative și mesaje cu conținut etico-religios", pentru că "ajungi să îl îmblânzești pe Cristos. Nu mai dai mărturie despre ceea ce face Cristos, ci vorbești în numele unei anumite idei despre Cristos. O idee deținută și domesticită de tine. Tu organizezi lucrurile, devii micul impresar al vieții bisericești, unde totul se întâmplă conform unui program stabilit, care trebuie urmat doar conform instrucțiunilor. Dar întâlnirea cu Cristos nu se mai întâmplă niciodată. Întâlnirea care ți-a atins inima la început nu mai are loc niciodată.
Nimic nu este scutit de acest risc: de la proiectele pastorale la organizarea de evenimente majore, de la "tehnicile" misionare digitale, la cateheză. Există riscul de a considera esențialul ca venind de la sine, ajungând să ne concentrăm pe metode, limbaje, organizare.
Dar cel mai adevărat răspuns la întrebarea lui James, cel care reprezintă cuvintele Papei, se află în chipurile zâmbitoare și pline de bucurie ale misionarilor care aici umblă mulți kilometri pe jos, cu mașina și cu avionul, pentru a fi aproape de fiecare. Pentru a mărturisi fiecărei femei și fiecărui bărbat din acest ținut cu o natură splendidă și colorată iubirea lui Isus. Pentru că "dacă Cristos este cel care te atrage, dacă te miști și faci lucruri pentru că ești atras de Cristos, ceilalți observă fără efort. Nu este nevoie să o arăți, cu atât mai puțin să o etalezi".»
