Audiența generală. Papa: Duhul Sfânt aduce unitatea și bucuria între soț și soție

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
23 octombrie 2024 – Vatican News. Lucrarea Duhului Sfânt în sacramentul căsătoriei a fost în centrul catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 23 octombrie a.c., în Piața Sfântul Petru, cu participarea a zeci de mii de romani și pelerini care au sfidat vremea răcoroasă și cerul plumburiu din cursul dimineții.

Cateheza a fost precedată de lectura unei pericope din Prima Scrisoare a Sfântului Apostol Ioan (4,7-8), în care citim: ”Iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că iubirea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi-l cunoaşte pe Dumnezeu! Cine nu iubeşte nu l-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire”.

Duhul Sfânt, darul și unitatea Sfintei Treimi

Vorbind despre doctrina despre Duhul Sfânt din tradiția latină a Bisericii, papa a evidențiat contribuția Sfântului Augustin, care pornește de la revelația că ”Dumnezeu este iubire” (1 In 4,8). Iubirea presupune unul care iubește, unul care este iubit și iubirea însăși care îi unește, drept care, în Sfânta Treime, ”Tatăl este cel care iubește, izvorul și principiul a toate; Fiul este cel care este iubit și Duhul Sfânt este iubirea care îi unește. Dumnezeul creștinilor, așadar, este un Dumnezeu unic, dar nu solitar, unitatea sa fiind de comuniune și iubire. În această privință, cineva a propus să-l numim pe Duhul Sfânt nu a treia persoană singulară a Treimii, ci mai degrabă prima persoană plurală. Altfel spus, El este un Noi, acel Noi dumnezeiesc al Tatălui și al Fiului, legătura unității între diversele persoane, principiul însuși al unității Bisericii, care este întocmai un singur trup format din mai multe persoane”.

Duhul Sfânt în căsătoria creștină

Ce are de spus Duhul Sfânt familiilor și ce are a face cu sacramentul căsătoriei? ”Foarte mult, poate esențialul”, a subliniat papa, din moment ce ”căsătoria creștină este sacramentul prin care bărbatul și femeia devin un dar unul pentru cealaltă. Așa a fost gândit de Creator când l-a creat pe om după chipul său (...), bărbat și femeie i-a creat (Gen 1,27). Cuplul uman este, de aceea, prima și cea mai elementară realizare a comuniunii de iubire, care este Sfânta Treime”.

La rândul lor, a spus papa Francisc, ”soții ar trebui să formeze o primă persoană plurală, un noi: să stea unul în fața celuilalt ca un eu și un tu, și să stea în fața restului lumii, inclusiv fiii, ca un noi. Ce frumos este să auzi o mamă spunând copiilor: tatăl tău și cu mine (Lc 2,48) - cum i-a spus Maria lui Isus când l-au regăsit, când avea 12 ani, în templu, învățându-i pe cărturari – și să auzi un tată care spune: mama ta și cu mine, ca și cum ar fi un singur subiect. Cât de mult au nevoie copiii de această unitate – tata și mama împreună – de unitatea părinților și cât de mult suferă ei când această unitate nu mai există. Cât de mult suferă fiii părinților care se separă, cât de mult suferă!”.

Unitatea familiei și Duhul Sfânt

Ca să corespundă acestei vocații, a reluat Sfântul Părinte, ”căsătoria are nevoie de susținerea Celui care este Dar, mai mult, dăruirea de sine prin excelență. Acolo unde intră Duhul Sfânt, capacitatea de a se dărui se naște din nou. Unii Părinți ai Bisericii au afirmat că Duhul Sfânt, fiind darul reciproc al Tatălui și al Fiului în Sfânta Treime, El este și motivul bucuriei care domnește între ei și nu s-au temut să folosească, vorbind de această realitate, imaginea unor gesturi caracteristice vieții conjugale, precum sărutul și îmbrățișarea (cf. Sf. Ilarie din Poitiers, De Trinitate, II,1; Sf. Augustin, De Trinitate, VI, 10,11)”.

”Nimeni nu spune că o asemenea unitate ar fi un țel ușor de atins, cu atât mai puțin în lumea de astăzi”, a recunoscut papa Francisc, ”dar acesta este adevărul lucrurilor așa cum le-a gândit Creatorul și, de aceea, este în natura lor. Desigur, poate părea mai ușor și mai rapid să construiești pe nisip, nu pe stâncă, dar Isus ne spune care este rezultatul (cf. Mt 7,24-27). În acest caz, apoi, nu mai avem nevoie de parabolă, pentru că urmările căsătoriilor construite pe nisip sunt, din nefericire, sub ochii tuturor, iar cei care au de suferit sunt mai ales copiii. Copiii suferă din cauza separării sau a lipsei de iubire a părinților. Despre foarte mulți soți trebuie să spunem din nou ceea ce Maria i-a spus lui Isus la Cana Galileei: Nu [mai] au vin (In 2,3). Duhul Sfânt este cel care continuă să facă, pe plan spiritual, miracolul pe care l-a făcut Isus cu acea ocazie: să schimbe apa obișnuinței într-o nouă bucurie de a sta împreună. Aceasta nu este o amăgire pioasă, este ceea ce Duhul Sfânt a făcut în atât de multe căsătorii atunci când soții s-au hotărât să-L cheme în ajutor”.

”Nu ar fi rău, de aceea, dacă, pe lângă informațiile de natură juridică, psihologică și morală care se dau”, a mai spus papa Francisc, ”la pregătirea logodnicilor pentru căsătorie s-ar aprofunda această pregătire spirituală, [despre] Duhul Sfânt care realizează unitatea. Între soț și soție să nu-ți pui degetul, spune un proverb italian (”Tra moglie e marito non mettere il dito”). Există, însă, un deget care trebuie pus între soție și soț, iar acesta este degetul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt” (cf. Lc 11,20).

Îndemn la rugăciune pentru pace

La saluturile finale, papa a îndemnat cu stăruință la rugăciune pentru pace. ”Astăzi, dis-de-dimineață”, a menționat papa, ”am primit statistica morților în Ucraina. Este înfricoșător! Războiul nu iartă, războiul este o înfrângere de la început. Să ne rugăm Domnului pentru pace, ca să dea pace tuturor, nouă, tuturor. Să nu uităm de Myanmar, să nu uităm de Palestina, care îndură atacuri inumane, să nu uităm de Israel, să nu uităm de toate națiunile care sunt în război. Există o cifră, frați și surori, care trebuie să ne înspăimânte: investițiile care astăzi aduc un câștig mai mare sunt în fabricile de arme. Se câștigă prin moarte. Să ne rugăm pentru pace, cu toții împreună”.

Sfântul Ioan Paul al II-lea, un papă al familiilor

Salutând, printre alții, pelerinii polonezi, papa Francisc a amintit recenta comemorare liturgică a Sfântului Ioan Paul al II-lea. ”După cum am spus cu ocazia canonizării sale”, a reluat pontiful, ”el a fost un papă al familiilor. Vouă, polonezilor, el vă amintea deseori că puterea familiei trebuie să vină de la Dumnezeu. Să cerem puterea Duhului Sfânt pentru toate familiile pentru ca să poată retrăi în ele capacitatea de a se dărui și bucuria de a sta împreună”.

Cooperatori la misiunea Bisericii

Ultimul salut a fost adresat, ca de obicei, tinerilor, bolnavilor, bătrânilor și soților recent căsătoriți. Amintindu-le că luna octombrie ne îndeamnă să reînnoim cooperarea noastră activă la misiunea Bisericii, papa i-a îndemnat să fie pretutindeni misionari ai Evanghelie, oferind susținerea spirituală a rugăciunii și ajutorul lor concret misionarilor care o duc la cei care încă nu o cunosc.

Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru, cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.